Serbia s-a trezit luni într-o altă eră politică. Mișcarea studențească, formată în timpul protestelor anticorupție care au zguduit țara timp de doi ani, a câștigat alegerile parlamentare anticipate de duminică și l-a învins pe Aleksandar Vučić, care a dominat politica sârbă ca premier sau președinte din 2014.
Victoria seamănă cu înfrângerea lui Viktor Orbán în Ungaria, în aprilie, scrie Reuters, și ar putea inspira alte mișcări studențești apărute în ultimele săptămâni în Europa, cu revendicări legate de calitatea educației și de perspective.
O victorie istorică
Cu aproape 99% din voturi numărate, lista studenților a obținut 52,7%, față de 39,2% pentru alianța condusă de Partidul Progresist Sârb (SNS), potrivit Comisiei Electorale de Stat, citată de Reuters. Asta le dă studenților 139 din cele 250 de mandate, în timp ce alianța SNS are 97. Restul de 14 revin partidelor minorităților.
Vučić și-a recunoscut înfrângerea târziu duminică, iar zeci de mii de oameni au ieșit în Belgrad și în alte orașe. Luni, susținătorii studenților au curățat un parc de lângă clădirea Parlamentului, folosit mult timp drept tabără de susținătorii lui Vučić: au strâns barierele metalice și corturile și au șters autocolantele de pe echipamentele de joacă pentru copii.
Mișcarea s-a format după moartea a 16 oameni în prăbușirea unei copertine a gării din Novi Sad, care a declanșat protestele anticorupție. Vučić și SNS au respins în repetate rânduri acuzațiile de corupție și de represiune.
„Corupția aceasta care a pătruns în toate aspectele vieții noastre se va schimba, desigur. Sperăm că vom merge încet spre o comunitate normală”, a spus Svetlana Karagkozidou, angajată în domeniul asigurărilor, în vârstă de 60 de ani.
Nu toți sunt entuziasmați. „Nu-mi place schimbarea asta bruscă și totală. Nici măcar nu știu cine stă în spate, cine sunt oamenii ăștia, cine va conduce țara”, a declarat Senka Radakovic, funcționară, tot de 60 de ani.
Cine va conduce Serbia?
Mișcarea nu are un lider unic, o strategie folosită în timpul protestelor pentru a evita încercările guvernului de a o denigra, notează Reuters. Nu e clar cine va fi premier sau cine va ocupa celelalte funcții-cheie.
Mișcarea Lista studenților reunește inclusiv profesori universitari, actori și fermieri. Printre figurile cunoscute sunt cardiologul Ilija Srdanovic, care conduce lista, fostul guvernator al băncii centrale Dejan Soskic și Radomir Sajcic, profesor la Universitatea din Belgrad, care a vorbit în numele studenților după victorie.
Constituția permite până la 90 de zile pentru formarea guvernului, din momentul în care Parlamentul este convocat, după anunțarea rezultatelor finale.
Moscova rămâne în joc
Reprezentanții mișcării studențești au anunțat că nu intenționează să se alinieze sancțiunilor impuse de UE Rusiei pentru războiul din Ucraina, arată o analiză Reuters. Gazprom este cel mai mare furnizor de gaze al Serbiei, cu aproximativ 2,2 miliarde de metri cubi pe an, la prețuri sub cele ale pieței. Lista susține că această dependență nu înseamnă aliniere geopolitică, ci o dependență economică acută.
Noul guvern va depinde de derogările americane de la sancțiuni pentru a menține importurile de țiței, în așteptarea vânzării participației rusești la compania NIS către grupul ungar MOL. NIS operează singura rafinărie din Serbia.
Kremlinul a reacționat luni. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a lăudat contribuția lui Vučić la relațiile bilaterale și a spus că speră ca acesta să continue să o aducă și din opoziție, relatează Reuters. Peskov a mai transmis că speră ca noile forțe politice să înțeleagă că cooperarea cu Rusia este în interesul Serbiei și a adăugat: „după cum se știe, e nevoie de doi pentru tango”.
Serbia nu a aderat nici până acum la sancțiunile UE împotriva Rusiei și a dezvoltat relații economice, politice și militare strânse cu Moscova.
Rămâne neclar dacă viitorul guvern va opri toate exporturile de armament către zone de război, inclusiv vânzările către intermediari occidentali care trimit arme Ucrainei. Vučić a avut relații personale strânse atât cu Putin, cât și cu Zelenski.
Kosovo: autonomie pentru sârbi și respingerea acordurilor cu Priștina
Potrivit Reuters, reprezentanții mișcării studențești susțin că teritoriul Kosovo, care și-a declarat independența în 2008, rămâne parte integrantă a Serbiei. În campanie, candidații l-au descris ca pe un teritoriu ocupat temporar, care ar putea fi reintegrat prin mijloace pașnice, diplomație și dialog.
Prioritatea lor este oprirea exodului sârbilor din nordul Kosovo și consolidarea instituțiilor finanțate de Belgrad, în special în sănătate și educație. Își doresc ca membrii comunităților sârbe din Kosovo să beneficieze de autonomie și resping acordurile anterioare cu guvernul de la Priștina, inclusiv cele privind energia, plăcuțele de înmatriculare și folosirea dinarului.
Această poziție complică parcursul european al Serbiei, deoarece UE condiționează aderarea de normalizarea relațiilor dintre Belgrad și Priștina.
UE: Întâi reformele, decizia mai târziu
Negocierile de aderare ale Serbiei sunt în mare parte blocate din lipsa reformelor necesare, iar campania studenților a evitat deliberat temele de politică externă care polarizează. Soskic și Srdanovic au spus că guvernul trebuie să se concentreze mai întâi pe reforme interne și să închidă toate grupurile de capitole de negociere înainte ca populația să fie chemată să decidă definitiv asupra aderării.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Uniunea este pregătită să sprijine reformele, inclusiv privind statul de drept și libertatea presei, și să lucreze împreună pentru avansarea parcursului european al Serbiei.
Promisiuni anticorupție
Programul anticorupție se bazează pe reforme instituționale, scrie Reuters. Studenții propun o unitate independentă de poliție, subordonată procurorilor, nu Ministerului de Interne, și îndepărtarea polițiștilor legați de crima organizată sau implicați în reprimarea violentă a protestelor.
Mai vor să interzică numirile politice în companiile de stat, în favoarea angajărilor transparente, pe merit, și o lege strictă privind proveniența averilor, care să permită statului să verifice, să confiște și să returneze la buget bogăția dobândită ilegal de oficiali.
Oficialii condamnați ar urma să nu mai poată ocupa funcții publice, marile contracte de infrastructură să fie supuse controlului public, iar în stat să fie create organisme independente de supraveghere a banilor publici.
Economie: prețuri mai mici, taxe schimbate, locuințe pentru tineri
Economia Serbiei este strâns legată de piața europeană și de fluxurile de investiții internaționale.
Lista Studenților vrea să schimbe modelul de creștere al Serbiei: mai puțin bazat pe proiecte de infrastructură finanțate de stat și pe forță de muncă ieftină, mai atent la piața internă și la drepturile angajaților.
Planul include o campanie împotriva monopolurilor din comerț, pentru reducerea prețurilor alimentelor, și o reformă fiscală care crește taxele pentru cei bogați și le reduce pentru cei cu venituri mici. Mișcarea a promis și o reducere drastică a duratei maxime a contractelor temporare.
Sustenabilitatea fiscală ar depinde în mare măsură de economiile obținute din lupta anticorupție și de supravegherea strictă a cheltuielilor statului.
Pentru a-i opri pe tineri să plece din țară, studenții promit locuințe accesibile pentru cuplurile tinere, profesori și personalul medical, manuale școlare gratuite și medicamente mai ieftine, subvenționate de stat.
G.P.
