Protestul unor șoferi mulțumiți și criza mișcării sindicale din România

După eșecul grevei de la metrou, a venit și rândul celei de la STB, un alt mare eșec, care arată cât de mare e corupția în cele două companii și cum au fost controlate acestea vreme de ani de zile de doi sindicaliști din PSD.
Protestul unor șoferi mulțumiți și criza mișcării sindicale din România
  • Succesul anunțului de angajare publicat pe site-ul companiei i-a făcut pe angajații STB să suspende greva ilegală.
  • Sindicaliștii de la stat mai egali decât cei din mediul privat. De ce?
  • Corupția din companiile de stat a creat adevărate structuri care stopează orice încercare de eficientizare a acestora.
  • Cetățenii Bucureștiului nu i-au sprijinit pe greviști, pentru că sunt nemulțumiți de modul cum aceștia își fac treaba. 

Greva de 5 zile de la STB (Societatea de Transport București) a fost una dintre cele mai nereușite mișcări sindicale din ultimii ani. Mai slabă și decât cea de la metrou, pusă în scenă de Ion Rădoi.

Rareori am văzut un protest al angajaților mai lipsit de noimă, mai prost planificat, mai nepopular decât cel al șoferilor și vatmanilor societății de transport public.

Conduși de un lider sindical care nu și-a asumat greva, fiind în același timp și consilier local ales pe listele PSD, e vorba de Vasile Petrariu, angajații STB au avut o singură cerere - demisia managerului companiei, Adrian Criț.

Nu am urmărit și nu pot să analizez calitatea și performanțele profesionale ale acestuia. Dar nici nu se poate opri pentru cinci zile transportul public într-un oraș cu peste 2 milioane de locuitori pentru că un sindicat are divergențe de opinie cu conducerea societății.

Trei cauze pentru care greva de la STB a fost un mare eșec

Greva a fost un mare eșec și pentru că persoanele care folosesc transportul în comun nu au fost de partea șoferilor de autobuze.

Aceștia știu că STB e, de multă vreme, o cloacă de corupție și o vacă de muls pentru politicieni. Mai mult, e o instituție care până ieri era controlată de PSD, prin oamenii Gabrielei Firea, fost primar al orașului.

În al doilea rând, șoferii STB sunt printre cel mai bine plătiți (nu doar) șoferi din România, conform cifrelor publicate în aceste zile, 4.500 de lei e salariul mediu

În comparație cu dificultățile pe care le întâmpină un șofer care lucrează pentru companii private, la STB condițiile sunt foarte bune.

Acesta a fost și motivul pentru care greva s-a încheiat brusc, fără niciun compromis din partea conducerii companiei.

Adrian Criț, directorul STB, a declarat luni că a publicat un anunț de angajare, spunând că persoanele care au încălcat legea și nu respectă decizia judecătorilor cu privire la încheierea grevei vor fi dați afară.

Într-o singură zi, au fost trimise peste 300 de cereri de angajare, în urma anunțului. Șoferii STB au realizat brusc că pot fi înlocuiți rapid și au stopat greva.

În al treilea rând, există o mare nemulțumire a oamenilor vizavi de calitatea serviciilor oferite de STB. Mulți dintre șoferi și vatmani nu știu să se poarte cu călătorii. Pleacă din stație, deși văd oameni care aleargă după autobuz, dar sunt des întâlnite situațiile când aceștia le închid ușile în nas.

De ce nu există sindicate în mediul privat?

Toate au contribuit la eșecul acestei greve care va avea implicații asupra mișcării sindicale din România, care trăiește într-un adevărat paradox.

Cele mai puternice și vocale sindicate sunt cele ale angajaților la stat, cei care lucrează în companii și instituții publice. Deși marea majoritate a salariaților muncesc în mediul privat, 3,89 de milioane dintr-un total de 5,16, pe cei de aici nu-i bagă nimeni în seamă.

Nu se pot organiza, nu primesc sprijin de la federații și confederații, nu au resurse și nu se pot face auziți. 

Fiind vorba de mii de companii cu puțini angajați și cu o problematică diversă, “nu e eficient” pentru structurile mari sindicale să se ocupe de aceștia. 

Deși Nicușor Dan și-a pierdut mult din popularitate în primul an de mandat, faptul că n-a cedat șantajului sindicaliștilor din STB a fost remarcat de mulți dintre cei care au condamnat greva de la STB - Foto: Alexandru Dobre / Mediafax / Hepta.ro

Și așa, în timp, s-a format o adevărată prăpastie între angajații de la stat, care sunt mulți într-o singură companie publică sau instituție, au influență politică și pot pune presiune pe Guvern, și cei din mediul privat, pe care nu-i bagă nimeni în seamă.

S-a ajuns în situația în care cei mai mulți salariați sunt lăsați la mâna unor patroni fără scrupule, fără etică și care nu respectă legea, iar cei de la stat se bucură de salarii mari, bonusuri, tichete de vacanță, de masă și alte sporuri.

În opinia mea, acest tip de mișcare sindicală e o prelungire a celei făcute de activiștii de partid din perioada comunistă. Aceștia formaseră o castă, care își apăra privilegiile, chipurile, “reprezentând muncitorii”.

Nu e nicio diferență între un patron lacom, corupt și un lider de sindicat care are aceleași apucături. Oricât ar vrea unii să politizeze această temă, istoria e plină de exemple toxice din ambele categorii, personaje sinistre care au nenorocit milioane de oameni.

Politicienii, ultimii care vor sprijini reformarea mișcării sindicale

Nu știu cine poate rezolva această problemă în care unii sindicaliști sunt mai “egali” ca alții, dar știu cine nu vrea și n-o va rezolva niciodată. E vorba de oamenii politici. 

Reprezentanții partidelor mari sunt foarte mulțumiți cu situația actuală. 

De exemplu, vin în fața Ministerului de Interne o sută de polițiști și strigă că mai vor un spor. Se negociază, se găsește o soluție, se amână. E vorba de un număr mic de oameni, care pot fi controlați cu ușurință.

Dar ce s-ar întâmpla cu un protest al vânzătorilor din România, unde e vorba de sute de mii de oameni, de rețele de supermarketuri, de mall-uri, de magazine mai mari sau mai mici. O astfel de grevă ar închide țara. 

În România nu există un sindicat al vânzătorilor, dar există unul al șoferilor, chiar mai multe, dar niciunul n-a sărit în ajutorul celor de la STB.

Din păcate, mișcarea sindicală din România n-a ajuns la maturitate, nu reușește să fie independentă și să reprezinte cu adevărat interesele salariaților.

Cum am avut zeci de oameni politici corupți, am avut și zeci de sindicaliști corupți, unii care au făcut averi pe spinarea celor pe care-i mințeau că-i apără în fața patronatului.

STB e o companie finanțată de cetățeni și care a fost folosită, vreme de decenii, pentru a rezolva interese politice. Angajările se fac pe pile și niciun edil nu și-a pus problema, cel puțin până acum, să eficientizeze cu adevărat compania.

Gabriela Firea, fostul primar, nu a fost întrebată niciodată despre controversata achiziție de sute de autobuze Otokar despre care chiar salariați ai STB au spus în repetate rânduri că nu îndeplinesc standarde de siguranță și fiabilitate.

Greva șoferilor de autobuze s-a terminat, fiind a doua după cea a mecanicilor de la metrou, care are legătură cu corupția politică dintr-o companie publică.