Liderul de facto al Arabiei Saudite, prințul moștenitor Mohammed bin Salman, l-ar fi presat pe președintele Donald Trump să continue războiul împotriva Iranului.
El a argumentat că operațiunea militară americano-israeliană prezintă o „oportunitate istorică” de a reface Orientul Mijlociu, potrivit unor persoane informate de oficialii americani cu privire la aceste conversații, citate de New York Times.
Într-o serie de conversații din ultima săptămână, prințul Mohammed i-ar fi transmis lui Trump că trebuie să facă presiuni pentru distrugerea guvernului Iranului.
Prințul Mohammed ar fi susținut că Iranul reprezintă o amenințare pe termen lung pentru Golf, care poate fi eliminată doar prin înlăturarea guvernului de la Teheran.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu consideră, de asemenea, Iranul ca o amenințare pe termen lung. Dar analiștii spun că oficialii israelieni ar considera probabil Iranul un stat eșuat, prea prins în tulburări interne pentru a amenința Israelul, în timp ce Arabia Saudită îl consideră o amenințare gravă și directă la adresa securității.
Însă înalți oficiali din guvernele saudite și americane sunt îngrijorați că, dacă conflictul se prelungește, Iranul ar putea lansa atacuri și mai dure asupra instalațiilor petroliere saudite, iar Statele Unite ar putea fi blocate într-un război fără sfârșit.
În public, Trump a oscilat între a sugera că războiul s-ar putea încheia în curând și a semnala că acesta va escalada. Luni, președintele american a postat pe rețelele de socializare că administrația sa și Iranul au purtat „conversații productive cu privire la o rezolvare completă și totală a ostilităților”, deși Iranul a contestat afirmația că negocierile erau în curs de desfășurare.
Consecințe enorme ale războiului
Consecințele războiului pentru economia și securitatea națională a Arabiei Saudite sunt enorme. Atacurile cu drone și rachete iraniene au creat deja perturbări uriașe pe piața petrolului.
Oficialii saudiți au respins ideea că prințul Mohammed a insistat pentru prelungirea războiului.
„Regatul Arabiei Saudite a susținut întotdeauna o rezolvare pașnică a acestui conflict, chiar înainte de a începe”, a declarat guvernul saudit, într-un comunicat, menționând că oficialii „rămân în contact strâns cu administrația Trump, iar angajamentul nostru rămâne neschimbat”.
„Principala noastră preocupare astăzi este să ne apărăm de atacurile zilnice asupra poporului nostru și a infrastructurii noastre civile. Iranul a ales o abordare periculoasă la limită în locul unor soluții diplomatice serioase. Acest lucru dăunează tuturor părților interesate implicate, dar nimănui mai mult decât Iranului însuși”, a adăugat guvernul.
Trump a părut uneori deschis să încheie războiul, dar prințul Mohammed ar fi susținut că ar fi o greșeală, au declarat persoanele informate despre conversații, și ar fi insistat asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice a Iranului, pentru a slăbi guvernul de la Teheran.
Acest articol, precizează New York Times, se bazează pe interviuri cu persoane care au avut conversații cu oficiali americani și care au vorbit sub protecția anonimatului.
Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat că administrația „nu comentează conversațiile private ale președintelui”.
Prințul Mohanned, respectat de Trump
Prințul Mohammed, un membru autoritar al familiei regale care a condus o represiune susținută împotriva disidenței, este respectat de Trump și a influențat anterior procesul decizional al președintelui.
Prințul Mohammed a susținut că Statele Unite ar trebui să ia în considerare trimiterea de trupe în Iran pentru a acapara infrastructura energetică și a forța Guvernul să se retragă de la putere, potrivit persoanelor informate de oficialii americani.
În ultimele zile, Trump a luat în considerare mai serios o operațiune militară pentru a ocupa insula Kharg, centrul infrastructurii petroliere a Iranului. O astfel de operațiune, cu forțe aeropurtate ale armatei sau un atac amfibiu al pușcașilor marini, ar fi extrem de periculoasă.
Însă prințul Mohammed ar fi pledat pentru operațiuni terestre în conversațiile sale cu Trump, potrivit surselor citate.
Opiniile saudite asupra războiului sunt influențate de factori economici la fel de mult ca și de cei politici. De la începutul războiului, atacurile Iranului au blocat în mare măsură Strâmtoarea Ormuz, împiedicând industria energetică a regiunii. Majoritatea petrolului saudit, emiratez și kuweitian trebuie să treacă prin strâmtoare pentru a ajunge pe piețele internaționale.
Deși Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au construit conducte pentru a ocoli strâmtoarea, și aceste rute alternative au fost atacate.
Îngrijorarea prințului
Analiștii familiarizați cu gândirea guvernului saudit spun că, deși prințul Mohammed ar fi preferat probabil să evite un război, este îngrijorat că, dacă Trump se retrage acum, Arabia Saudită și restul Orientului Mijlociu vor fi lăsate să se confrunte singure cu un Iran furios.
În acest sens, spun ei, o ofensivă neterminată ar expune Arabia Saudită la atacuri iraniene frecvente. Un astfel de scenariu ar putea, de asemenea, să ofere Iranului puterea de a închide periodic Strâmtoarea Ormuz.
”Oficialii saudiți își doresc cu siguranță ca războiul să se termine, dar contează cum se termină”, a declarat Yasmine Farouk, directorul proiectului Golf și Peninsula Arabică pentru Grupul Internațional de Criză.
Un atac din 2019, susținut de Iran, asupra instalațiilor petroliere saudite - care a anulat pentru scurt timp jumătate din producția de petrol a regatului - l-a împins pe prinț să-și reconsidere abordarea antagonistă față de Republica Islamică.
Oficialii saudiți au urmărit ulterior o destindere diplomatică, restabilind relațiile cu Iranul în 2023, în parte pentru că și-au dat seama că alianța țării lor cu Statele Unite oferea doar protecție parțială față de Iran, au declarat oficialii saudiți.
Alte țări din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, au urmărit, de asemenea, relații mai călduroase cu Iranul în ultimii ani din motive similare.
După decizia lui Trump de a intra în război, împotriva sfatului mai multor guverne din Golf, Iranul a răspuns prin lansarea a mii de rachete și drone asupra țărilor din regiune.
„Puțina încredere care exista înainte a fost complet spulberată”, a declarat reporterilor săptămâna trecută ministrul de Externe al Arabiei Saudite, prințul Faisal bin Farhan.
Prințul vede războiul ca pe o oportunitate
Arabia Saudită are un stoc mare de interceptoare Patriot pe care le folosește pentru a se proteja de avalanșa de atacuri iraniene asupra câmpurilor sale petroliere, rafinăriilor și orașelor.
Însă interceptoarele sunt insuficiente la nivel global. Atacurile cu drone și rachete au lovit deja o rafinărie și ambasada SUA, în timp ce fragmente din proiectilele interceptate au ucis doi muncitori migranți din Bangladesh și au rănit 12 rezidenți străini.
De la începutul războiului, Netanyahu a insistat asupra unor operațiuni militare care ar putea forța prăbușirea guvernului iranian. Oficialii americani s-au concentrat pe degradarea capacităților navale și de rachete ale țării și au fost mai sceptici cu privire la posibilitatea ca guvernul din Iran să fie înlăturat de la putere.
Deși atacurile israeliene au ucis un număr mare de lideri, regimul continuă să dețină controlul.
Oficialii saudiți și-au exprimat de mult timp îngrijorarea că Iranul ca stat eșuat reprezintă o amenințare gravă pentru ei, spun analiștii. Aceștia se tem că, chiar dacă guvernul iranian ar cădea, elemente ale armatei - sau milițiile care ar putea apărea în vidul de putere - ar continua să atace regatul și este probabil să se concentreze asupra țintelor petroliere.
Unii analiști ai serviciilor secrete guvernamentale le-au spus altor oficiali că ei cred că prințul Mohammed vede războiul ca pe o oportunitate pentru el de a crește influența Arabiei Saudite în tot Orientul Mijlociu și că el crede că Arabia Saudită se poate proteja chiar dacă războiul continuă.
Scepticism cu privire la revenirea piețelor petroliere
În conversațiile cu prințul Mohammed, Trump și-ar fi exprimat îngrijorarea cu privire la prețul petrolului și la daunele pe care acesta le provoacă economiei. Liderul saudit l-ar fi asigurat că este doar temporar.
Însă oficialii americani și regionali sunt profund sceptici că piețele petroliere își vor reveni rapid după război. Arabia Saudită nu poate compensa deficitele cauzate de război, deoarece conducta sa terestră poate transporta doar o fracțiune din petrolul care tranzitează în mod normal prin Strâmtoarea Ormuz, spun economiștii.
Deși Arabia Saudită este mai bine poziționată decât celelalte țări din Golf pentru a face față închiderii strâmtorii, s-ar putea confrunta cu ramificații grave dacă calea navigabilă nu este redeschisă în curând.
Chiar înainte de începerea războiului, prințul Mohammed se confrunta cu provocări financiare serioase pe măsură ce se apropia de termenul limită din 2030 pe care și-l stabilise pentru a transforma Arabia Saudită într-un centru global de afaceri. Guvernul său prognozează deficite bugetare pentru următorii câțiva ani, deoarece megaproiectele ambițioase și investițiile vaste în inteligența artificială pun presiune pe resursele limitate ale țării.
Un război prelungit cu Iranul ar pune toate acestea în pericol. Succesul prințului depinde de crearea unui mediu sigur pentru investitori și turiști.
Întrebat săptămâna trecută dacă guvernul saudit preferă o încetare imediată a războiului sau un conflict mai lung în care capacitățile Iranului ar fi degradate, prințul Faisal, ministrul saudit de Externe, a declarat reporterilor că singurul lucru care îi interesează pe oficiali este oprirea atacurilor iraniene asupra Arabiei Saudite și a țărilor vecine.
„Vom folosi toate pârghiile pe care le avem - politice, economice, diplomatice și de altă natură - pentru a opri aceste atacuri”, a spus prințul Faisal.