Impactul ofensivei din Kursk e atât de mare asupra lui Vladimir Putin și liderilor politici de la Kremlin încât discursul oficial s-a schimbat rapid, iar lupta rușilor e, acum, cu forțele NATO, nu doar cu Ucraina.
Într-un video postat pe Telegram, o rețea socială folosită de milioane de ruși, li se transmite acestora că în Kursk „nu au intrat ucrainenii, ci militari NATO, echipați în uniformele acestora, iar acolo se dau lupte între forțele armate din Rusia și cele din NATO”.
Campania Kremlinului e mult mai extinsă și mai profundă. Refugiații ruși din Kursk sunt bombardați cu informații false de către reprezentanții autorităților locale că au fost atacați de polonezi.
Pe rețelele sociale sunt distribuite mărturii ale unor locuitori din regiunea Kursk care spun că au auzit vorbindu-se în poloneză, franceză și engleză la ei în sat, atunci când au intrat trupele ucrainene. Astfel de mărturii rulează pe posturile TV din Rusia de când au intrat ucrainenii în regiunea Kursk.
Vladimir Putin, în intervențiile sale, le spune rușilor că războiul nu mai e doar cu Ucraina, ci cu întregul Occident. Șocul produs de surprinzătoarea operațiune militară ucraineană îl face pe liderul de la Kremlin să justifice usturătorul eșec militar, susținând în mod fals că soldații săi se luptă, în realitate, cu o forță mult mai mare și mai puternică, una care urmărește dezmembrarea Rusiei.
În căutarea unei păci juste
„Acțiunile Ucrainei în regiunea Kursk sunt absolut legitime. Țara noastră nu e interesată să preia din teritoriul rusesc. Cu cât Rusia acceptă mai repede negocierea unei păci juste cu Ucraina, cu atât raidurile noastre vor înceta mai rapid”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Ucraina.
Conform datelor din teren, validate și de intervențiile lui Zelenski, forțele ucrainene, la opt zile de la declanșarea ofensivei din Kursk, continuă să înainteze și să ocupe teritorii.
Strategia folosită de generalul Sîrski e diferită radical de contraofensiva din sud, de anul trecut, soldată cu un eșec dureros pentru ucraineni.
De această dată, generalul a folosit un atac puternic, în cel mai slab punct al defensivei inamice, urmat apoi de o împrăștiere a grupărilor de luptători pe direcții diferite, cu obiective diferite, astfel încât forțele ruse chemate în ajutor să nu poată să se organizeze, ci să fie obligate să urmărească grupările ucrainene și, astfel, să cadă mai ușor în ambuscade.
Generalul Sîrski a evitat concentrarea de forțe într-o singură zonă și o confruntare față în față cu forțele Kremlinului, reușind să dejoace o posibilă comasare a trupelor ruse.
Din acest motiv, linia defensivă de tranșee pe care o construiesc în grabă rușii e la 45 de kilometri în interiorul regiunii Kursk, ceea ce arată cât de mult au înaintat luptătorii ucraineni.
Pentru prima dată de la începutul războiului, ucrainenii au reușit să organizeze o ofensivă combinată, cu atac de drone, urmat de avansul infanteriei, susținută de tancuri și blindate. Sistemul ofensiv a fost apărat de artilerie și de intervenția aviației în zonele de contact cu inamicul.
O astfel de operațiune combinată sol-aer are trei componente mari:
- La sol, infanterie, transportată și protejată de blindate ușoare, alături de tancuri și blindate grele, care ocupă și consolidează pozițiile cucerite;
- Formațiunile mobile de la sol sunt apărate de artilerie, care trebuie să oprească proiectilele inamice;
- În aer acționează elicopterele care distrug capacitățile militare ale adversarilor, semnalate și localizate de misiunile avansate de cercetare, iar avioanele de luptă intervin atunci când formațiunile de la sol sunt atacate de drone, elicoptere și avioane inamice;
Furia lui Putin
O astfel de operațiune complexă nu ar fi fost posibilă fără transferul masiv de arme de la statele NATO și o finanțare pe măsură, peste 100 de miliarde de dolari, venită de la SUA și Uniunea Europeană.
Furia lui Putin e legată de acest sprijin la care nu s-a așteptat, invazia sa mizând pe „slăbiciunea Occidentului”, incapacitatea țărilor democratice să se pună de acord și să acționeze.
Pentru a calma Occidentul și a-l forța să renunțe la încercările sale inutile de a ne provoca o <înfrângere strategică>, trebuie să demonstrăm unitate necondiționată și o credință comună în obținerea unor rezultate... decisive
Oleg Karpovich, editorial Izvestia, Rusia
S-a întâmplat exact contrariul, iar mecanismele politice, economice și militare create de aliați au început să funcționeze, iar rezultatele încep să apară.
În Ucraina nu se mai vorbește astăzi de criză de muniție, de arme sau de proiectile pentru artilerie, problema cea mai mare fiind aceea de a găsi suficienți soldați, dar și piloți pentru avioanele F-16, care au început să zboare pe cerul Ucrainei.
Rolul de victimă a Occidentului
Două elemente majore indică faptul că Rusia a devenit vulnerabilă.
Primul - lipsa unui sistem de apărare antiaerian. Raidurile cu drone ucrainene care atacă obiective militare pe teritoriul Rusiei au crescut exponențial în ultimele săptămâni.
O dată la două zile, forțele Kievului lansează nori de drone care ajung la sute de kilometri în interiorul Rusiei, lovind aerodromuri, rafinării, depozite de carburanți și alte puncte strategice.
Efectiv asistăm la o erodare profundă a capacităților militare ale Rusiei.
Ucraina a ajuns cea mai mare producătoare de drone militare din lume.
„În ultimii doi ani, industria ucraineană a dronelor a cunoscut o creștere remarcabilă, fiind create peste 200 de întreprinderi producătoare. Autoritățile ucrainene au alocat 2 miliarde de dolari pentru producția de drone în 2024, președintele ucrainean Volodimir Zelenski stabilind un obiectiv anual de un milion de aparate de zbor fără pilot”, se arată într-un raport publicat de Atlantic Council.
Al doilea element este faptul că Rusia nu mai are capacitatea de a-și apăra granițele.
În primăvară, grupări de partizani ruși, susținute de forțele ucrainene, au făcut incursiuni dincolo de graniță. Cel mai probabil, generalii Kievului au strâns atunci informații despre cât de apărate sunt granițele Rusiei, cum se poate trece și de ce forțe e nevoie.
Ofensiva din Kursk a arătat că Putin nu are capacitatea militară de a-și apăra țara, iar de aici a apărut și impactul major asupra sistemului politic de la Moscova.
În viitorul apropiat, pentru a supraviețui, Vladimir Putin va juca rolul de victimă, transmițându-le rușilor că Occidentul vrea să distrugă Rusia.
Nu va aminti de eșecurile sale strategice, de dorința de a rămâne la putere până la moarte și teama de o societate deschisă și liberă.
Viitorul Rusiei
Oleg Karpovici, un apropiat al lui Putin, într-un articol de opinie publicat de cotidianul pro Kremlin „Izvestia”, descrie viitorul întunecat al Rusiei, planificat în birourile președintelui.
„…este important să consolidăm legătura cu noua generație, asupra reprezentanților căreia s-a abătut întreaga forță a propagandei occidentale. Tinerii trebuie nu numai protejați de atacurile hibride ale adversarilor noștri, ci și, prin măsuri active de educație (și, dacă este necesar, de reeducare), orientați spre apărarea activă a statului, a identității naționale și a valorilor tradiționale”, scrie Karpovici.
„În sfârșit, este timpul să curățăm câmpul informațional și spațiul cultural de orice formă de influență distructivă asupra <minților și inimilor>, ducând la limita sa logică substituirea prin import a conținutului consumat de populație, care rămâne încă occidental-centric. Atât comunitatea de afaceri, cât și cei din boema țării trebuie să accepte faptul că am trecut de un punct fără întoarcere - și trebuie să construim un nou tip de stat, rezistent la orice tip de presiune, pentru deceniile următoare”, a adăugat susținătorul lui Putin.
Pentru cei din România care au trăit în perioada Ceaușescu e limpede ca lumina zilei cum va arăta viitorul Rusiei.