- 146 de angajați dau în jur de 1.000 de telefoane zilnic.
- Corona Forms, aplicația în care se înregistrează datele pandemiei, funcționează greu, se plâng operatorii DSP.
- Starea de urgență din 2020 a fost și o oportunitate pentru a organiza sistemul de sănătate publică.
- Neimplicarea de la început a medicilor de familie în campania de vaccinare a fost o eroare, susține directoarea DSP Constanța.
SpotMedia.ro a avut acces să observe cum decurge o zi de lucru într-un DSP din țară, în timpul valului patru de pandemie, când sistemul sanitar e aproape de colaps.
Tocurile de la pantofi loveau ritmic pardoseala din piatră șlefuită, zgomotul fiind o alertă pentru angajați. Femeia cobora hotărâtă spre subsolul clădirii construite în perioada comunistă.
A deschis o ușă, iar lumina proiectată de mai multe tuburi de neon a pătruns pe holul umbrit.
În cameră, două tinere, aflate la distanță vorbeau în timp ce completau hârtii.
“De ce ai masca sub bărbie?”, a întrebat cu voce severă. Tânăra n-a putut răspunde, dar și-a ridicat rapid masca, acoperindu-și nasul și gura.
“Ești vaccinată?”, a lovit ea rapid, cu o nouă întrebare.
“Nu”, a șoptit. “De ce?”, s-a auzit vocea severă. “Nu știu. Nu m-am hotărât”. “Tu ești vaccinată?”, și-a îndreptat femeia tirul spre cealaltă tânără. “Da!”, a spus aceasta cu o tresărire de mândrie. “Cum să nu fiu”. “Atunci, să stai cu ochii pe colega ta și să mă anunți dacă își mai dă masca jos!”, a spus scurt.
Cristina Schipor, directoarea DSP Constanța, a închis ușa și a pornit pe hol pentru a verifica și alte birouri, anunțând că fetele din cameră erau studente la stomatologie, care făceau voluntariat la DSP.
14 ani de DSP, dată exemplu negativ și-o pandemie
Instituția are un număr de 118 angajați cu contract permanent și 28 cu contract pe perioadă determinată. Dintre aceștia, “peste 80% sunt vaccinați. Avem și noi probleme, dar un medic epidemiolog face ședință cu ei în fiecare săptămână, încercând să-i convingă să se vaccineze”.
146 de oameni se ocupă de tot ce înseamnă sănătate publică într-un județ cu o populație de 700.000 de oameni, aflat în plin val pandemic.
“Avem 80 de oameni, acum, în UPU”, spune Cristina Șchipor, 53 de ani, care lucrează în instituție din 2007.
O mare parte din zi, în această perioadă, încearcă să găsească soluții pentru cei care ajung în stare gravă în camerele de primiri urgențe.
Incendiul de la Spitalul de Boli Infecțioase a lăsat județul fără 130 de paturi pentru tratarea bolnavilor, iar situația e critică.
Într-un articol publicat de Newsweek România chiar la începutul pandemiei, în martie 2020, Cristina Schipor era dată drept exemplu negativ pentru a ilustra declarația lui Ludovic Orban, premierul de atunci, că DSP-urile din România “sunt în moarte clinică”. În articol se susținea că nu e calificată pentru această poziție pentru că își terminase studiile la 36 de ani, absolvind științele economice la o facultate privată și că fusese numită la conducerea instituției în 2014, în mandatul de premier al lui Victor Ponta, atunci lider al PSD.
A crescut în sistemul de sănătate
Dar Cristina Schipor a supraviețuit la conducerea DSP și în perioada guvernării liberale, iar acum a devenit un fel de “manager DSP model” cu care oficialii din Ministerul Sănătății se laudă.
“Am întrerupt facultatea pentru că am născut, iar o vreme am fost plecată cu soțul meu care lucra ca navigator. În 2001, în urma unui accident de muncă, acesta a murit și m-am trezit o femeie singură cu doi copii mici”, povestește Cristina Schipor.
Ea își reia studiile începute în 1991, termină facultatea în 2004, își dă licența, iar în 2005 participă la un concurs pentru un post de economist în oficiul de calcul al Spitalului Județean.
Mai lucrase în acel departament, angajându-se ca operator în anul 1990, imediat după Revoluție.
În 2007 ajunge la DSP printr-un alt concurs, iar după 7 ani este numită director executiv al instituției.
“Am crescut în sistemul de sănătate, iar atuul meu principal este că știu să ascult. Nu am luat niciodată decizii fără să mă consult cu medicii și specialiștii”, a declarat directoarea Schipor într-o discuție cu SpotMedia.ro.
Odată cu începerea pandemiei, DSP-urile au devenit instituții cheie în protejarea populației și aplicarea măsurilor de limitare a infectărilor.
Nimeni nu și-a imaginat ce provocări vor fi
DSP-urile, aflate în subordinea Ministerului Sănătății, se ocupă acum cu asigurarea resurselor pentru spitalele din teritoriu, deși unele dintre acestea se află în administrarea primăriilor, iar altele fac parte din rețeaua ministerului.
Tot aici se strâng datele legate de pandemie, de la rezultatele testelor, la internări, număr de paturi și raportarea deceselor.
DSP-urile fac anchetele epidemiologice, coordonează campania de vaccinare și asigură transferul dozelor de la depozitele regionale către centrele de vaccinare.
Înainte de criza medicală, o bună parte din oameni nu știau cu ce se ocupă direcțiile de sănătate, iar cealaltă parte, mai ales proprietarii de restaurante, cei care activau în domeniul alimentației publice, știau că DSP-urile fac controale, dau amenzi, iar unii reprezentanți ai acestora iau mită pentru a nu suspenda o afacere sau alta.
Direcțiile erau percepute ca instituții birocratice, care se alăturau unui lung șir de alte instituții de la care trebuie să obții avize pentru înregistrarea unei firme sau desfășurarea unor activități comerciale specifice.
După declanșarea pandemiei, direcțiile de sănătate au fost percepute de mulți ca fiind instituții represive, care se ocupau cu carantinarea celor infectați și ai căror angajați nu răspund la telefon.
“După părerea mea, perioada de două luni, cât a fost starea de urgență, ne-a dat și nouă șansa să ne organizăm”, a spus Cristina Schipor, recunoscând că pandemia a venit cu provocări la care nimeni nu s-a gândit până atunci.
De exemplu “întocmirea zilnică a incidenței cumulate a cazurilor SARS-Cov-2, în ultimele 14 zile, pentru fiecare unitate administrativ teritorială” sau “Evidența zilnică, privind situația paturilor din unitățile sanitare”.
Cum funcționează Corona Forms, aplicația realizată de STS?
Dar cea mai mare concentrare de forțe dintr-un DSP în această criză este cea a administrării datelor pandemiei și a anchetelor epidemiologice.
De la raportările din luna martie 2020, când se anunța “Caz 111: Femeie, 53 ani, din Brașov, contact caz 76 (bărbat venit din Boston)”, s-a ajuns la peste 15.000 de cazuri pe zi.
Aplicația Corona Forms, realizată de STS și utilizată începând cu 27 octombrie 2020, este cea în jurul căreia gravitează întreaga activitate a unui DSP în aceste zile.
În această aplicație, care funcționează “cu hopuri”, asemănător cu cea pentru citirea cardului de sănătate, conform discuției cu mai mulți operatori, se introduc datele legate de teste, rezultatul lor, contactele persoanelor infectate, internări în spital, externări, ATI și decese.
“Când începem programul, deschidem aplicația, iar în ea vedem listate toate testele Covid realizate în centrele autorizate, de stat sau privat, în spitale, teste PCR sau antigen”, explică directoarea Schipor.
E vorba de cele care au fost făcute seara și noaptea. Prima operațiune este cea de alocare, adică se verifică dacă persoana cu un test pozitiv are domiciliul pe teritoriul județului.
Există situații în care persoane din București, de exemplu, s-au testat la Constanța pentru că lucrează în oraș, sunt în vizită la rude, vacanță etc.
După aplicarea acestui filtru, se realizează o fișă cu datele de identificare, fișa fiind distribuită unui alt operator care sună persoana respectivă.
“Ancheta epidemiologică trebuie să dureze între 4 și 7 minute, maximum. În această convorbire trebuie să-l anunțăm că e infectat, să aflăm unde s-a infectat, cu cine a intrat în contact, dacă e vaccinat sau nu și cine e medicul de familie. Notăm toate datele în fișă, apoi emitem o decizie de izolare direct din aplicație”, spune directoarea Cristina Schipor.
Decizia se duce prin e-mail la persoana pozitivă și la medicul de familie. În plus, după o serie de dezvoltări ale aplicației de către STS, poliția primește și ea un raport cu toate deciziile de izolare și carantină.
Ancheta epidemiologică mai are o parte care prevede anunțarea persoanelor de contact. Acum, după trei zile, aceste persoane se pozitivează în cele mai multe cazuri, conform operatorilor care fac anchetele.
“Într-o zi de lucru vorbim și cu 1.000 de oameni”, spune directoarea DSP Constanța. “În acest moment, din cauza numărului mare de infectări, suntem în urmă cu trei zile”, adaugă Cristina Schipor.
În jur de 50 de persoane sunt implicate în această operațiune solicitantă.
O cameră cu bibliorafturi
Pe lângă asta, mai există și un call-center în care lucrează voluntari și persoane angajate pe perioadă determinată.
“Oamenii sună și cer să fie testați și dau vina pe noi că ambulanța ajunge să recolteze cu întârziere. Realitatea e că noi transferăm cererile la Salvare, dar din cauza supra-solicitării acestui serviciu, apar întârzierile”, explică directoarea DSP.
Raportările se centralizează în fiecare dimineață la ora 10.00 și acoperă un interval de 24 de ore.
În aceste vremuri complicate, DSP-urile sunt obligate să funcționeze cât mai bine posibil pentru că de ele depind documentele oamenilor pe baza cărora dovedesc că au fost bolnavi, își iau concedii medicale și au acces la spital și tratament.
Toate datele se îndosariază, iar o cameră întreagă a fost dedicată bibliorafturilor cu datele pandemiei Covid din județul Constanța.
La etaj există și un laborator cu apertură pentru testarea PCR a bolnavilor cronici și persoanelor instituționalizate.
În data de 21 octombrie “din 30 de teste PCR, 15 erau pozitive, în lucru mai fiind încă 27”, a spus medicul Camelia Cristu.
“Cred că problema pe care o avem cu vaccinarea are legătură și cu neimplicarea medicilor de familie. Din cei 300 câți avem în județ, mai puțin de o sută vaccinează”, a declarat directoarea Schipor.