- Doar 49% dintre americani mai susțin revenirea militarilor acasă, după ce în luna aprilie 69% dintre ei doreau acest lucru.
- Eroarea lui Joe Biden a fost că a avut încredere în regimul de la Kabul, bazându-se că acesta va rezista câteva săptămâni.
- Emoția, suferința celor de acolo, amenințările talibanilor și tragedia au schimbat opțiunea americanilor în ce privește procesul de evacuare.
Au trecut 10 luni de când americanii l-au ales pe Joe Biden (Partidul Democrat) președintele SUA, în detrimentul lui Donald Trump (Partidul Republican).
În ciuda teoriilor conspiraționiste, a comportamentului lui Trump, a atacului asupra Capitoliului și tot ce a urmat, viața a mers înainte și s-a ajuns în punctul în care, pentru prima dată de la preluarea mandatului, numărul susținătorilor lui Joe Biden e același cu al celor care-l contestă.
Retragerea trupelor americane din Afganistan reprezintă momentul în care opinia publică l-a amendat serios pe actualul președinte.
Cele două explozii de joi, atentate sinucigașe lansate de ISIS, în care au murit 13 militari și lucrători din SUA, pe lângă alte zeci de persoane, vor tensiona și mai mult relația dintre Joe Biden și americani.
Ceea ce se întâmplă în Afganistan reprezintă un studiu de caz interesant despre cât de repede și de zgomotos se poate prăbuși susținerea pentru un lider politic.
Într-un sondaj realizat în perioada 13-16 august, 49% dintre americani susțineau decizia lui Joe Biden de a retrage trupele din Afganistan.
Sondajul e realizat exact în perioada în care talibanii cucereau oraș după oraș, iar trupele guvernamentale se predau sau se retrăgeau în dezordine, consultarea opiniei publice surprinzând și căderea capitalei Kabul în mâinile talibanilor.
În luna aprilie, un studiu realizat tot de aceeași agenție, Morning Consult, arăta că 69% dintre americani voiau ca trupele SUA să părăsească Afganistanul cât mai repede.
O eroare provocată din prea multă încredere
Degringolada retragerii, preluarea țării de către talibani și strigătele de ajutor venite din partea afganilor înfricoșați de noul regim fundamentalist au impresionat opinia publică și tot mai mulți au considerat că retragerea trebuie încetinită sau oprită.
Problema a fost că toată strategia și deciziile luate de Casa Albă și Pentagon au pornit de la premisa că americanii vor, într-o proporție covârșitoare, ca militarii să se întoarcă acasă.
Există toate șansele ca, după haosul de la aeroport și atentatul terorist, susținerea pentru retragere să fi scăzut și mai mult.
Marea eroare pe care a făcut-o Joe Biden a fost că a avut încredere în regimul de la Kabul, bazându-se că acesta va rezista măcar câteva săptămâni, oferind timpul necesar unei retrageri ordonate și recuperarea tuturor celor care au lucrat cu forțele aliate.
În data de 25 iunie, Ashraf Ghani, președintele Afganistanului de atunci, a avut o întâlnire cu Joe Biden la Casa Albă, cerându-i acestuia din urmă să nu intensifice operațiunile de retragere a trupelor americane, pentru că acest proces ar putea demotiva militarii afgani și n-ar mai lupta cu talibanii.
“Suntem hotărâți să fim uniți, coerenți, să avem simțul sacrificiului și nu vom cruța nimic... Forțele Afgane de Securitate și Apărare au preluat șase districte, atât în sud, cât și în nord. Asta ne arată hotărârea. Așa că sper că nimeni nu ne va anunța moartea înainte de a se întâmpla ceva”, a declarat președintele Ashraf Ghani, în iunie, la Washington.
La nici două luni de la această declarație curajoasă, talibanii intră victorioși în Kabul, iar Ashraf Ghani fuge din țară.
Donald Trump și Joe Biden, de aceeași parte a baricadei în ce privește retragerea din Afganistan
Joe Biden, conform propriilor declarații, a mers pe mâna președintelui afgan, deși mai multe rapoarte ale serviciilor de informații anunțau că Guvernul de la Kabul nu va rezista asaltului taliban.
"Știu că există îngrijorări cu privire la motivele pentru care nu am început să evacuăm civilii afgani mai devreme. O parte din răspuns este că unii afgani nu au vrut să plece mai devreme, având încă speranțe pentru țara lor, iar o parte se datorează faptului că guvernul afgan și susținătorii săi ne-au descurajat să organizăm o retragere masivă pentru a evita declanșarea, așa cum au spus ei, unei crize de încredere”, a declarat Joe Biden, explicând de ce evacuarea s-a făcut atât de greu.
Decizia retragerii forțelor militare americane după 20 de ani petrecuți în Afganistan îi aparține lui Donald Trump, fostul președinte.
Reprezentanții lui au negociat și un calendar al ieșirii, în care data limită este 31 august.
Joe Biden a fost dintotdeauna un susținător al retragerii, explicând că e un război care nu poate fi câștigat. De aceea, nu a modificat decizia fostului președinte și a respectat calendarul negociat cu oficialii afgani, dar și cu talibanii.
O criză care amintește de-o altă criză terminată rău pentru președintele SUA
Pe de altă parte, chiar dacă ar fi început din timp, un proces de retragere nu e atât de simplu.
Presiunea afganilor care voiau și ei să părăsească țara a fost și este imensă, procesarea cererilor, verificarea lor și oferirea documentelor a reprezentat o provocare logistică uriașă.
Chiar și fără presiunea talibanilor, retragerea ar fi fost dificilă și ar fi durat luni, nu săptămâni.
Emoția, suferința celor de acolo, amenințările și tragedia au schimbat opțiunea americanilor în ce privește retragerea.
Cumva, atunci când au văzut oameni care se agață de aripile avioanelor militare, încercând să scape dintr-o țară cuprinsă de haos, au realizat cât de complicată e situația.
Criza umanitară și atentatele n-au pus decât gaz pe foc, iar mandatul lui Joe Biden trece printr-o criză profundă, una care ar putea să compromită tot ce a mai rămas din el.
Situația de acum e, oarecum, asemănătoare cu cea din 1979, când 52 de diplomați americani au fost luați ostatici la Teheran, Iran, de către o grupare teroristă a studenților musulmani.
Criza ostaticilor din Iran a durat doi ani și a distrus mandatul președintelui de atunci, Jimmy Carter (Partidul Democrat). Susținerea publică s-a prăbușit din cauza eșecurilor succesive de a rezolva criza, iar Carter, deși în 1980 candidează pentru un al doilea mandat, pierde fără drept de apel în fața lui Ronald Reagan (Partidul Republican).
Există diferențe față de ce s-a întâmplat atunci, dar moartea americanilor în Afganistan și retragerea haotică vor cântări greu pentru Joe Biden în următoarele luni sau chiar ani.
