Oamenii loviți de tragedia inundațiilor sunt, cu siguranță, într-o situație teribilă și au nevoie de ajutor imediat – apă, mâncare, locuințe, școli și grădinițe provizorii.
Dar mai mult mă tem că nu face decât să împiedice o educație restantă, vinovată pentru vulnerabilitatea în care sunt găsiți oamenii la fiecare încercare majoră și, la fel ca năvala oficialilor, nu reprezintă decât o instrumentalizare electorală a nenorocirii.
- România sub ape: Imagini de coșmar. 4 oameni au murit, sute au rămas pe drumuri. Aglomerație de politicieni (Video&Galerie foto)
- Ziua 2 a potopului – Numărul morților a crescut la 6, două persoane sunt dispărute. 5.400 de locuințe, afectate
Prezența premierului, a ministrului de Interne și al Mediului în zona calamitată este firească, pentru că, pe lângă empatie, după posibilitățile fiecărui demnitar, ea ar trebui să ofere un pic de siguranță că intervenția este la cel mai înalt nivel posibil. Ar trebui să reprezinte un semnal și pentru cei care intervin și pentru victime.
Vampirizarea electorală a suferinței
Că premierul este și candidat, că îi folosește și electoral este adevărat, dar este și aceasta o consecință a funcției, care în campanie de cele mai multe ori costă puncte.
Nu înțeleg însă ce a căutat în județul Galați Nicolae Ciucă. Cui și la ce a folosit prezența domniei sale, pentru care a fost necesară și organizarea deplasării oficiale, cu tot deranjul de rigoare.
Da, era delicat pentru dl Ciucă să-și lanseze candidatura într-un asemenea moment, însă cu decență și puțină știință a comunicării momentul putea fi depășit. Cu atât mai mult cu cât vicepremierul-ministrul de Interne direct implicat în coordonarea intervenției este, cel puțin teoretic, din partea PNL.
În schimb, dl Ciucă a fost împins să se suie pe drama de la Galați, să bage capul în poză, să se arate la Convenția Națională în straie de plimbare electorală la dezastru. Instrumentalizarea tragediei se simte și costă scump.
A fost și un moment de bună vizibilitate pentru blatul menit să-l ajute pe dl Ciucă să ajungă în finală cu Marcel Ciolacu. Altfel nu-mi explic de ce dl Ciolacu l-a plimbat cu elicopterul și a ieșit la declarații împreună cu rivalul său în alegeri, care nici măcar nu avea altă treabă decât cea pur electorală să fie acolo.
Numai fraierii plătesc asigurarea obligatorie?
Dacă vizita premierului era firească, ceea ce a făcut mai apoi dl Ciolacu nu este doar electoral și populist, ci de-a dreptul toxic ca model pentru viitor: ”Am fost acolo să mă uit în ochii lor și să le spun că nu îi voi dezamăgi! Sunt peste 5.000 de case afectate. Le vom reface pe toate!!” Din bani publici, nu personali sau ai PSD, înțelegem.
Câte dintre aceste 5.000 de case aveau plătita asigurarea obligatorie PAD, destinată exact despăgubirii pentru dezastre naturale, inclusiv inundații?
Statistica arată că doar 23% dintre locuințele din România erau asigurate. Deci dacă zona nu e vreo excepție, și nu pare a fi având în vedere reacțiile oamenilor, doar cel mult 1.150 din cele 5.000 de locuințe la care se referă premierul sunt asigurate. Și în general procentul este cu mult mai mic în mediul rural, în jur de 15%.
Investiția proprietarului ar fi fost de 130 de lei/an, adică mai puțin de 11 lei/lună, pentru locuințele din materiale moderne și 50 de lei pentru cele din chirpici.
Potrivit legii, asigurarea fiind obligatorie, conformarea ar fi trebuit să fie monitorizată în sistemul PAID de primărie, care trebuie să îi notifice și apoi amendeze pe neasigurați.
Am întrebat, în baza Legii 544, Primăria Slobozia Conachi câte locuințe din comună au încheiată asigurarea PAD, câte notificări a trimis și câte amenzi a aplicat pentru neconformare. Deocamdată, de înțeles, nu am primit răspuns, dar îl aștept cu răbdare, știind că primarul care amendează nu primește voturi, iar dl Emil Dragomir este primar din 2016.
Oameni fără asigurare sunt despăgubiți de stat dintr-un buget colectat de la cetățeni, inclusiv de la cei care au plătit asigurarea obligatorie și, uneori, chiar suplimentară facultativă. Ceea ce statul ar trebui să încurajeze prin politicile sale ar fi acest tip de comportament responsabil, nu dependența de mila autorităților, cu atât mai generoase cu cât sunt alegerile mai aproape.
Sigur, valoarea asigurată maximă fiind de 20.000 de euro, se poate discuta pentru cei asigurați de o suplimentare a sumei prin credite mai avantajoase pentru restul pagubei. Dar atunci când neasiguratul are același regim cu cel asigurat, de ce ar mai plăti cineva asigurarea? Să ne dea tuturor statul.
Pe ce criterii alegem primarii?
Oamenii din zonă de plâng că după inundațiile din 2013 nu au fost făcute lucrări care să diminueze pericolul. Un plan în acest sens a fost motivul pentru care l-au ales pe dl Emil Dragomir în 2016? Progresul și îndeplinirea unui asemenea plan au fost motivele pentru care l-au reales apoi de două ori?
Întrebat de presă despre un asemenea plan concret, dl Dragomir și-a dat măsura: „Eu cred că numai Dumnezeu poate să ne spună dacă se întâmplă ceva sau nu se mai întâmplă. Eu de unde să ştiu ce se întâmplă peste noapte sau peste zi?”. Primar votat în 2016, reales în 2020 și 2024 într-o zona care în 2013 fusese inundată.
Întrebarea nu este dacă dezastrele vor mai apărea. Vor apărea în forme tot mai violente și chiar acolo unde nu s-au mai întâmplat. Sunt efectele modificărilor climatice. Întrebarea este cât de bine vom fi pregătiți să le facem față. Și asta depinde de felul în care înțelegem să fim responsabili la nivel individual, dar și de criteriile după care ne alegem conducătorii.