Declarațiile tot mai dure ale președintelui SUA, Donald Trump, despre utilitatea NATO și despre angajamentele americane în cadrul alianței stârnesc îngrijorare în Europa, în plin context de război și tensiuni globale.
Experții avertizează că mesajele Washingtonului riscă să submineze securitatea colectivă și să ofere un avantaj direct Rusiei, arată o analiză Kiev Independent.
Trump pune sub semnul întrebării rolul NATO
După ce nu a reușit să convingă aliații europeni să se alăture războiului SUA–Israel împotriva Iranului, Trump a reluat criticile la adresa NATO și a sugerat că Statele Unite nu mai au aceeași obligație față de partenerii europeni.
„Am fi fost mereu acolo pentru ei, dar acum, pe baza acțiunilor lor, presupun că nu trebuie să mai fim, nu-i așa?”, a declarat liderul american la un forum de investiții din Miami.
Mesajul a fost întărit de secretarul de Stat Marco Rubio, care a spus că Washingtonul „va trebui să reexamineze” relația cu statele NATO după încheierea conflictului.
Apoi, Trump a revenit, a descris alianța drept un „tigru de hârtie” și a sugerat că se gândeşte la o eventuală retragere.
Pentru mulți aliați, aceste declarații confirmă temerile apărute încă de la realegerea lui Trump - că SUA ar putea renunța la rolul de garant al securității Europei.
„Este foarte grav”
Experții în securitate spun că riscurile sunt reale și imediate.
„Articolul 5 este acum în mare pericol. Este foarte grav”, a declarat François Heisbourg, specialist în securitate de la Fundația pentru Cercetare Strategică din Paris.
În același ton, fostul ambasador american în Rusia, Michael McFaul, avertizează că astfel de mesaje ajută direct Kremlinul.
„Comentariile președintelui Trump sunt profund dezamăgitoare. Ele sunt încă un cadou pentru Vladimir Putin”, a spus McFaul.
Momentul este considerat unul extrem de sensibil, în condițiile în care Rusia își continuă războiul din Ucraina, iar riscul unei confruntări directe cu NATO este în creștere.
NATO, văzută „tranzacțional”
Războiul din Orientul Mijlociu a adâncit ruptura dintre SUA și Europa.
Administrația Trump le-a cerut aliaților europeni sprijin militar concret - inclusiv nave de război - pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz, blocată de Iran. Însă statele europene, care nu au fost consultate înainte de operațiune și nu sunt obligate să participe la războaie ofensive, au refuzat implicarea directă.
Unele țări au mers mai departe și au închis spațiul aerian pentru aeronavele americane implicate în operațiune.
Liderii europeni au transmis clar că războiul din Iran „nu este războiul Europei”. În replică, Rubio a invocat sprijinul oferit Ucrainei: „Ucraina nu este războiul Americii și, totuși, am contribuit mai mult decât orice altă țară din lume.”
Jamie Shea, fost oficial NATO și expert în securitate, spune că această abordare schimbă fundamental logica alianței.
„Trump și Marco Rubio văd NATO pur în termeni tranzacționali. NATO nu a fost niciodată despre susținerea automată a fiecărei aventuri de politică externă a SUA, dar asta devine acum”, a explicat el.
Ucraina, posibilă victimă colaterală
Experții avertizează că tensiunile din NATO ar putea avea efecte directe asupra sprijinului pentru Ucraina.
François Heisbourg spune că, în scenariul unei escaladări politice, administrația Trump ar putea redirecționa armele cumpărate de europeni pentru Kiev sau ar putea reduce sprijinul existent.
Deși SUA au oprit în mare parte noile ajutoare, continuă să furnizeze informații esențiale și echipamente greu de înlocuit, precum rachetele interceptoare pentru sistemele Patriot.
„Trump escaladează un tipar vechi cu care ceilalți lideri NATO ar trebui să fie deja familiarizați”, a declarat Jörn Fleck, expert al Atlantic Council, care îi sfătuiește pe liderii europeni să evite reacțiile impulsive la provocări.
Semnale periculoase pentru Rusia
Relația lui Trump cu NATO e tensionată de ani de zile. În campania electorală din 2024, el a spus că ar lăsa Rusia să facă „ce naiba vrea” cu aliații care nu își respectă angajamentele privind bugetele de apărare.
Între timp, statele NATO au crescut cheltuielile - toate atingând pragul de 2% din PIB, iar obiectivul a fost ridicat la 5%.
Cu toate acestea, tensiunile au continuat, inclusiv după presiunile lui Trump privind Groenlanda și discuțiile despre limitarea dreptului de vot pentru statele care nu ating noile ținte.
De asemenea, administrația americană ar lua din nou în calcul retragerea trupelor din Germania.
Chiar dacă unii analiști spun că pozițiile lui Trump se pot schimba rapid, alții avertizează asupra impactului imediat.
„Chiar dacă își schimbă frecvent mesajele, ele transmit semnale greșite Rusiei și încurajează Kremlinul în încercările sale de a submina NATO”, a avertizat Shea.
G.P.