Pentru PNL și Nicolae Ciucă nu există o carte electorală mai bună de jucat decât discursul de distanțare de PSD și vânturarea iluziei unei guvernări așa-zis de dreapta. De fapt, a unei guvernări antiPSD pentru că PNL este un partid impostor în privința orientării de dreapta, dar mai ales în privința liberalismului.
Vânzarea acestei iluzii are mai multe ținte.
În primul rând, mobilizarea electoratului liberal pentru a scăpa de sub cizma PSD. Dacă pesediștii mai disciplinați au înghițit alianța cu PNL, care, de altfel, i-a adus nesperat la guvernare, pentru electoratul liberal această broască a rămas în gât și a reprezentat o sursă continuă de frustrare.
Deci, veniți la urne ca să refacem guvernarea antiPSD în care noi să avem rolul dominant. Atât la parlamentare, cât și la prezidențiale, așteptarea fiind ca un președinte provenit din PNL să dea partidului său cea mai mare chiftea de la Palatul Victoria.
Inclusiv din acest motiv, liberalii au convingerea că nu au cum să nu-și trimită candidatul în turul al doilea. Iar acolo, cu acest argument, să atragă voturile atipesediste, în primul rând de la USR, dar nu numai.
În plus, auzind că ar putea fi părăsit și lăsat fără partener de majoritate, PSD să fie mai puțin dominator.
Așa că dl Ciucă a vestit intenţia liberalilor de a avea o guvernare de dreapta și deschiderea PNL la dialog în vederea acestui obiectiv. Doar că, după cum spune președinta USR, Elena Lasconi, niciun liberal nu a sunat-o pentru a întinde vreo punte.
Este adevărat că există în PNL o zonă favorabilă refacerii alianței cu USR, unul dintre exponenții ei fiind Dan Motreanu. Însă, rămâne de văzut dacă schimbarea conducerii USR și scorul acestui partid la euro-locale a menținut interesul.
În rest însă, lucrurile sunt amestecate.
Da, la baza PNL este multă ranchiună pe PSD și asta s-a văzut inclusiv în campania de la locale. Dar nu pe chestiuni de principii, pe viziuni fundamentale de guvernare, de raportare la banul public.
Liberalii sunt furioși pentru că, deși consideră că erau cumva de drept la guvernare, având președintele României, se simt și chiar sunt vioara a doua. Au fost și când aveau premierul, acum este și mai apăsător.
Vor o halca mai mare, nu le convine că beneficiile lor sunt mai mici, dar decontul guvernării mai mare decât al PSD. Despre asta este vorba și de aceea scopul lor nu este să refacă alianța cu USR căreia îi păstrează o amintire plăcută numai în ceea ce privește poziția ultradominantă pe care o avea în cadrul guvernării.
Sigur că le-a fost mai ușor să le lege șireturile useriștilor, însă în rest guvernarea cu USR a fost cu mult mai dificilă pentru că nu aveau nimic în comun.
Cu PSD, PNL are totul în comun. Sunt două partide de sistem, practic fără ideologie, pline de baroni, bazate pe mobilizarea aparatului ai cărui piloni sunt mulții primari alimentați generos din buget în funcție de rezultatele electorale și obediență.
Deci nu ruperea de PSD o urmăresc liberalii. Majoritatea mamut confortabilă le convine și lor de minune. Ceea ce nu le convine este ponderea lor în această majoritate și dinamica ei. Pe aceasta vor să o schimbe în favoarea lor.
Doresc să continue stabilitatea, dar să fie ei principalii beneficiari, iar pentru asta vând iluzia unei alianțe care, pe scorul de acum la USR, nici măcar nu proiectează șansa unei majorități. Dar sună bine.