De la începutul crizei provocate de noul coronavirus, țara noastră a avut probleme cu testarea. Cea mai eficientă metodă de limitare a epidemiei nu a fost niciodată calibrată astfel încât să devină eficientă.
La începutul epidemiei, autoritățile au suferit din cauza lipsei capacității de testare – nu erau suficiente aparate PCR. Apoi, au fost aparate, dar nu era personal.
Acum, sunt aparate, dar personalul e extenuat, plus că testarea a devenit o afacere profitabilă pentru unii, iar în ultimele zile s-a transformat, în opinia mea, mai degrabă într-un instrument politic, ceea ce o face inutilă în încercarea de a ține piept epidemiei.
… am ajuns astăzi la o capacitate de peste 50.000 de teste pe zi. Vom creşte în continuare capacitatea de testare.
Ludovic Orban, prim-ministru Guvernul României
Guvernul nu dă publicității numărul de teste efectuate zilnic în fiecare județ. Conform mai multor surse, decalajele de testare între județele din țară este șocant, iar de aici apar fenomene incontrolabile de răspândire, dar mai ales de oportunitate a măsurilor luate de autoritățile locale.
Șeful guvernului vorbește de un nivel de testare care nu se regăsește în statistici
Ludovic Orban, premierul României, anunța în urmă cu o săptămână că România are capacitatea de a face 50.000 de teste zilnic, dar această cifră n-a fost atinsă niciodată. Cel mai mare număr de teste efectuate într-o singură zi a fost de 41.238 în data de 23 octombrie 2020.
Evoluția COVID-19 în România bate record după record: În ultima săptămână, s-au înregistrat peste 56.000 de cazuri şi mai mult de 850 de morţi
“De la începutul pandemiei, noi am crescut constant capacitatea de testare. De la 400-500 de teste câte se puteau face în prima fază a pandemiei, am ajuns astăzi la o capacitate de peste 50.000 de teste pe zi. Vom creşte în continuare capacitatea de testare”, a declarat Ludovic Orban în data de 2 noiembrie.
Mai mult, în ultimele zile, se observă cu ochiul liber o plafonare a numărului de teste. Conform raportărilor de marți, 17 noiembrie, în baza definiției de caz au fost efectuate doar 18.868 de teste, iar 12.214 teste au fost realizate la cerere, pe bani.
Raportul dintre testele în baza definiției de caz și cele la cerere e halucinant. Din totalul de 31.082 de teste, 64% sunt în baza definiției de caz, iar 36% la cerere. În acest ritm, la sfârșitul lunii, ne putem aștepta ca testele la cerere să fie mai multe decât cele în baza definiției de caz.
Ca să vă faceți o idee, vineri 28 august, au fost efectuate 26.059 teste. În 80 de zile, capacitatea de testare a României a crescut cu doar 5.000 pe zi.
Testarea la cerere, cea mai profitabilă afacere
În România, acum, nu se mai poate vorbi despre urmărirea persoanelor de contact. Nu se mai poate vorbi despre o centralizare a datelor și folosirea lor pentru ca autoritățile să aibă o imagine clară asupra evoluției epidemiei. În ce privește informarea publicului, nici nu se mai pune problema pentru că pur și simplu informațiile nu mai sunt relevante.
MedLife: Testele rapide antigen nu reprezintă un instrument fiabil pentru diagnosticul COVID-19. Arafat tocmai a anunţat că vom cumpăra 3 milioane
Testarea a devenit orice altceva, dar nu un instrument de control al epidemiei. Pentru unii e o afacere. E de neacceptat ca Guvernul să nu intervină prin pârghii proprii și măcar să încerce să scadă prețul testărilor de pe piața privată, în cazul în care nu reușește să mărească numărul de testări la nivel național.
Un test costă între 250 și 400 de lei, o sumă prohibitivă pentru cei mai mulți. O familie de patru persoane, expusă unei forme de contaminare, trebuie să plătească 1.000 de lei pentru a se testa. Câte familii din România își permit o astfel de “cheltuială neprevăzută” și în condiții de criză?
Impactul asupra comunităților locale
Problema testărilor, în opinia mea, face ca măsurile luate de autorități să fie total anapoda.
De exemplu, în județul Ialomița, măsurile de izolare a unor comune, sate, dar și a orașului Slobozia au fost întârziate din cauza numărului mic de teste până când comunități întregi din județ s-au transformat în focare de epidemie.
În acest moment, măsurile clasice de distanțare socială și purtare a măștii au devenit insuficiente, iar spitalele locale nu mai fac față. Același lucru s-a întâmplat în Alba sau în Bihor.
Tătaru, despre testarea pentru coronavirus la nivel național: Din 4.000 de probe, avem o imunizare de doar 2%
Testarea insuficientă și abulică generează situații precum cea de marți, în care apare un număr mare de decese, 186, un număr critic de persoane aflate la terapie intensivă, 1.174, dar un număr infim de teste realizate - 31.082 la nivelul întregii țări.
Cum se testează în lume și cu ce rezultate
Toate statele care au înregistrat succese în ce privește limitarea efectelor epidemiei au pus cel mai mare accent pe testare. Sunt bine cunoscute exemplele țărilor din Asia, Coreea de Sud, Taiwan, Singapore. E bine cunoscut succesul din Noua Zeelandă, dar și în Europa avem exemple în care guvernele și-au dezvoltat constant capacitatea de testare, obținând rezultate în ce privește controlul epidemiei și funcționarea sistemului de sănătate.
Acum, în România, pare că nimeni nu poate spune la ce să se aștepte un spital județean peste o săptămână sau două. Din cauza eșecului în ce privește testarea, nu se pot face predicții corecte ale curbelor de infectare așa că toată lumea e luată prin surprindere - autorități, medici, populație.
Guvernul Austriei a anunțat că va demara o campanie de testare masivă a cetățenilor, pe modelul Slovaciei, care la începutul lunii și-a testat o cincime din populație.
Austria are o populație puțin peste 9 milioane de locuitori și a realizat până acum 300.000 de teste la un milion de locuitori. România a realizat 195.000 de teste la un milion de locuitori. Suntem pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, în spatele nostru fiind Bulgaria, Ungaria și Polonia.
Amestecăm mere cu pere până nu mai înțelege nimeni nimic
În plus, în România, numărul total de teste are o “componentă importantă” de necunoscut.
Testele private se fac aleatoriu, de persoane care cred că s-au îmbolnăvit, de firme care-și testează angajații sau de cei care călătoresc. Nu au nicio bază științifică, iar cifrele nu sunt analizate de nimeni. Pur și simplu, sunt luate și puse la grămadă peste cele care se fac în baza definiției de caz.
Austria anunţă testare de Covid pe scară largă a populaţiei, pe modelul Slovaciei
Această asociere creează imaginea falsă cum că se testează, dar se ajunge în situația în care cifrele devin greu de analizat. E dificil să găsești pe cineva care să poată să-ți spună cum evoluează și, mai ales, cum va evolua epidemia din România.
Aceste date nestructurate se întorc ca un bumerang împotriva autorităților locale care așteaptă decizii de la București, în timp ce Bucureștiul se spală pe mâini.
În opinia mea, suntem la un pas să intrăm într-o zonă în care nimic nu mai poate fi controlat, iar numărul deceselor să explodeze.