Social-democrații din România sunt considerați corupți. De ce sunt totuși aleși?, se întreabă Michael Martens, în ediţia de luni a Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Căderea premierului român Ilie Bolojan a fost provocată săptămâna trecută de două partide care, la prima vedere, aparțin unor tabere politice opuse: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid naționalist radical de dreapta, cu orientare ultranaționalistă. În schimb, Partidul Social Democrat (PSD) aparține, cel puțin formal, stângii moderate.
Totuși, etichetele ideologice nu ajută prea mult la înțelegerea acestor partide, explică FAZ.
AUR este într-adevăr naționalist, însă ascensiunea sa în sondaje are o altă explicație: partidul este perceput – încă – drept o formațiune antisistem.
Într-o țară în care nemulțumirea față de toate partidele aflate la guvernare este puternică, AUR profită de faptul că nu a participat niciodată la guvernare.
PSD, în schimb, a fost aproape permanent la putere după sfârșitul violent al comunismului din 1989. Chiar și atunci când a ajuns în opoziție la nivel național, partidul și-a păstrat controlul în teritoriu, unde primarii și „baronii locali” au rămas foarte influenți.
Dar cum a reușit PSD să câștige alegeri în mod repetat, deși este considerat în România profund corupt? Istoricul Oliver Jens Schmitt, specialist în Europa de Sud-Est, amintește că partidul a avut în anii ’90 un avantaj uriaș la start, deoarece a preluat infrastructura aparatului comunist. Tocmai de aceea, PSD este și astăzi foarte puternic în provincie.
În plus, unele partide liberale românești privesc rareori dincolo de cercurile din București. PSD, în schimb, este „un partid al primarilor”, spune Schmitt.
El subliniază însă că această forță îl face și vulnerabil: „Partidul depinde de capacitatea de a distribui resurse susținătorilor și alegătorilor: contracte publice, funcții, dar și cadouri electorale, de la mălai până la cafea. De aceea, pierderea puterii este pentru PSD extrem de periculoasă.”
În esență, mașinăria de putere a PSD a reușit timp de decenii să redirecționeze bani publici și fonduri europene către propria clientelă.
De la actualul lider Sorin Grindeanu se așteaptă, la fel ca de la predecesorii săi, să mențină intact acest mecanism și accesul la resursele financiare.
Faptul că premierul liberal Ilie Bolojan a încercat să pună capăt acestor practici și a avut deja unele succese a determinat PSD să îl răstoarne de la putere împreună cu naționaliștii AUR.
Reticențele ideologice au fost minime. „Mulți membri ai PSD au orientări antioccidentale. La nivel de bază, numeroși membri împărtășesc ideile AUR. În esență, PSD este un partid clientelar naționalist-populist, iar pretinsa sa orientare proeuropeană are legătură în primul rând cu fondurile europene”, afirmă Schmitt.
Acest model a funcționat mult timp, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, când partidul a beneficiat de miliarde consistente din fonduri europene.
Totuși, structura de vârstă a electoratului PSD devine o problemă. Schmitt explică: „Numărul alegătorilor PSD a scăzut dramatic de-a lungul anilor: de la 3,2 milioane în 2016 la puțin peste două milioane în 2024. O parte dintre alegători pur și simplu dispar biologic, iar alții migrează către AUR.”
În Uniunea Europeană, PSD continuă însă să beneficieze de sprijin. Grupul social-democraților din Parlamentul European nu a condamnat alianța partenerului său român cu extrema dreaptă de la București.
- Președinta socialiștilor europeni are încredere absolută în PSD că nu va forma un guvern cu AUR
- Peste 30 de ONG-uri cer socialiștilor europeni să sancționeze PSD pentru asocierea cu extrema dreaptă: Pot exista consecințe politice
- Socialiștii europeni solicită formarea rapidă a unui guvern pro-european, după moțiunea depusă chiar de PSD
Motivul este simplu: PSD aduce un număr important de mandate. „Aceasta obligă stânga europeană să își ignore propria strategie a ‘cordonului sanitar’ în cazul României și să închidă ochii la alianța dintre postcomuniști corupți și extremiști de dreapta lacomi după bani și funcții”, spune Schmitt.
În termeni similari se exprimă și Siegfried Mureșan.
Deși acesta este europarlamentar din partea liberalilor lui Bolojan și deci implicat politic în conflict, analiza sa este împărtășită și de observatori independenți. „Atunci când a fost la putere, PSD a adoptat mereu măsuri populiste pe termen scurt, care au generat inflație și datorii publice mai mari, pentru ca apoi să treacă în opoziție imediat ce apăreau crizele”, spune Mureșan, descriind rețeta partidului drept „cinică, dar eficientă”.
Între timp, însă, AUR începe să depășească PSD, copiindu-i metodele, doar fără „mantaua proeuropeană”.
În același timp, spune Mureșan, devine vizibilă prăpastia dintre discursul și acțiunile socialiștilor europeni: „Au fost mult prea tăcuți în fața alianței dintre partidul lor românesc și extremiștii antieuropeni, care a dus la căderea unui premier proeuropean și reformist.”
Mureșan avertizează și asupra riscului ca România să piardă următoarele tranșe din fondurile europene ale Planului Național de Redresare și Reziliență. România mai are timp doar până în august să acceseze cele 10 miliarde de euro rămase.
Potrivit lui, Bolojan colaborase cu Comisia Europeană și convenise un plan de reforme pentru maximizarea absorbției fondurilor și recuperarea întârzierilor acumulate de guvernele anterioare. Totuși, restul banilor este în pericol dacă viitorul guvern nu continuă reformele. „
Există un risc real ca România să piardă acești bani”, spune Mureșan. În opinia sa, adevăratul motiv pentru care PSD l-a înlăturat pe Bolojan a fost tocmai programul său de reforme: „Aceste reforme au afectat interesele financiare ale PSD și ale clientelei sale.”
STB se pregătește să dea afară 800 de angajați și să le plătească peste 32,2 milioane de lei. Unde vor fi probleme
România plătește de aproape 7 ori mai mult pentru energia reimportată seara din Bulgaria decât a încasat pentru energia vândută bulgarilor la prânz
Asociația Pro Infrastructură: O regulă instituită în 1975 frânează trenurile noi pe linii modernizate cu miliarde de euro
Radu Drăgușin schimbă echipa: Clubul care "conduce cursa" pentru transfer
