Înainte de a parcurge aceste rânduri, îl rog pe cititor să-și imagineze că vreme de o săptămână, în fiecare noapte, la fereastra locuinței lui are loc un bombardament și nu are unde să se adăpostească.
Aude zumzetul înfricoșător al dronelor, exploziile și zgomotul sacadat al bateriilor antiaeriene, care încearcă să doboare aparatele de zbor, la doar câteva sute de metri de sufrageria în care încearcă să se uite la televizor împreună cu familia.
Prin asta trec peste o mie de cetățeni români, de la Ceatalchioi până la Chilia Veche, seară de seară, iar nimeni nu face nimic.
O criză de autoritate cu război la graniță
După ce resturile unei drone rusești au fost descoperite pe teritoriul României, un număr mare de oficiali, militari și reporteri au luat cu asalt satele rarefiate de pe malul Dunării.
Acum, acolo, e multă mișcare, dar fără rost pentru că nu s-a luat nicio măsură concretă pentru locuitorii expuși la conflictul de peste graniță.
După ce vreme de două zile, în 4 și 5 septembrie, toate autoritățile din România, până la nivel de președinte, în ciuda evidențelor, au negat că o dronă rusească a ajuns pe teritoriul țării, în data de 6 septembrie, ministrul Apărării anunță că s-au găsit resturi ale unui aparat de zbor, cel mai probabil o dronă, care a explodat pe malul românesc.
Klaus Iohannis s-a scuzat, spunând că s-a bazat pe informările venite de la Ministerul Apărării, iar reprezentanții Guvernului n-au mai adăugat nimic, provocând o criză de autoritate la nivelul statului într-o situație de război la graniță.
Bâlbâielile ne-au pus într-o postură dificilă în cadrul alianței Nord-Atlantice și, în ciuda asigurărilor date de Klaus Iohannis că suntem bine apărați, locuitorii care trăiesc aproape de zona de conflict au declarat că au mari îndoieli în această privință.
„A fost prefectul, ministrul Apărării pe aici, dar din păcate, tot nu o să avem liniște”, a declarat preotul Florin Pascale, din Ceatalchioi și Plauru, pentru Spotmedia.ro.
NATO observă că România a anunțat incidentul cu o întârziere de două zile
„Autoritățile din România au confirmat și au informat NATO despre faptul că în apropierea graniței cu Ucraina au fost găsite resturi de la o posibilă dronă”, a declarat Jens Stoltenberg, joi 7 septembrie, într-o întâlnire cu parlamentarii europeni, la Bruxelles.
„… au informat aliații NATO în cadrul reuniunii ordinare de ieri (miercuri, 6 septembrie - n.red.) despre descoperirile lor. Iar ancheta continuă și demonstrează riscul de incidente și accidente. Nu avem nicio informație care să indice vreun atac intenționat din partea Rusiei. Și așteptăm rezultatul anchetei în curs”, a mai spus secretarul general al NATO.
„Indiferent de rezultat, ceea ce am văzut, desigur, e vorba de multe lupte și atacuri în apropierea granițelor NATO. Am avut incidente similare în Polonia și în alte părți. Și, prin urmare, ne-am sporit vigilența. Monitorizăm îndeaproape ceea ce se întâmplă în apropierea granițelor noastre, sporindu-ne, de asemenea, prezența în partea de est a Alianței”, a mai declarat Jens Stoltenberg, liderul NATO.
Într-un mod subtil, secretarul general al alianței Nord-Atlantice le spune parlamentarilor europeni că oficialilor din România le-a luat două zile să anunțe evenimentul, deși există „întâlniri ordinare”, zilnice, fiind și avertizați din 4 septembrie de Ministerul de Externe din Ucraina de posibilitatea unei violări de către Rusia a granițelor NATO.
Poziția lui Jens Stoltenberg e un indiciu că incidentul din România și reacțiile haotice ale Guvernului și președintelui au provocat discuții în cadrul alianței.
Reacția ucrainenilor a stricat planurile românilor
Dar mai grav decât întârzierea e faptul că negarea oricărui incident de violare a granițelor de către Rusia reprezintă un mod de lucru la nivelul Guvernului.
Un eveniment asemănător a avut loc și în data de 2 august. Mai mulți martori, printre care și Tudor Cernega, primarul comunei Ceatalchioi, au declarat că drone rusești au trecut granița României.
Se vorbea și atunci că un aparat de zbor căzuse pe malul drept al Dunării, pe teritoriul țării noastre.
Pe rețelele sociale au fost postate imagini și filmări cu drone ale Kremlinului care treceau razant de casele locuitorilor din Plauru, județul Tulcea.
Și atunci ca și acum, Ministerul Apărării a negat că a existat o violare a spațiului aerian și terestru al României.
Și atunci în zonă au ajuns câțiva militari care „au stat câteva ore”, a povestit un localnic.
Diferența față de situația din 2 august a fost că, de această dată, oficialii ucraineni au dat un comunicat în care anunțau punctual că un aparat de zbor al Rusiei a trecut granița NATO.
Mai mult, au publicat și o imagine realizată de grănicerii Kievului, în care a putut fi localizat cu ușurință punctul de contact pentru ca, apoi, jurnaliștii și alte persoane interesate să descopere, pe teren, locul în care a căzut drona.
Încă două luni de bombardamente
Situația creată în Deltă de raidurile Kremlinului e atât de gravă, încât Antony Blinken, secretarul de Stat al SUA, aflat în vizită la Kiev, a avut o convorbire telefonică cu Luminița Odobescu, ministrul de Externe al României, în care au discutat „importanța menținerii evoluțiilor din Marea Neagră și regiune în atenția NATO”, conform unui comunicat dat publicității de Guvern.
Raidurile rușilor asupra porturilor ucrainene de la Dunăre vor continua. Vladimir Putin le folosește pentru a destabiliza economia Ucrainei, care se bazează mult pe exporturile de cereale.
Situația din nordul Deltei va rămâne complicată cel puțin două luni de aici înainte, cât vor dura operațiunile de preluare, depozitare și transport al grâului colectat de la fermierii ucraineni.
Prefectul dă asigurări
După două luni de la declanșarea raidurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, prefectul Alexandru Dan Munteanu (PSD) vorbește despre primele măsuri.
„Astăzi (joi, 7 septembrie - n.red.), autoritățile locale și cetățenii din zonă au primit asigurări despre faptul că vor fi luate măsuri suplimentare pentru întărirea capacităților de monitorizare și de securizare a spațiului aerian la frontierele României”, a declarat reprezentantul Guvernului în teritoriu.
„Suntem o țară membră NATO și acest lucru ne face să ne simțim în siguranță. Noi, autoritățile, suntem în permanență atente și monitorizăm tot ce se întâmplă în jurul nostru. Un război la graniță impune vigilență maximă din partea tuturor”, a mai declarat prefectul, folosind un limbaj de lemn care amintește de perioada comunistă.
Declarația nu e urmată de nicio precizare concretă, nimeni nu știe care vor fi măsurile suplimentare, din moment ce de cinci săptămâni de când au început raidurile rușilor în zonă n-a fost luată niciuna.