Direcțiile de sănătate publică, învinse de pandemie. Au ratat testarea, informarea oamenilor și raportarea deceselor

Profesorul Răzvan Cherecheș spune că DSP reprezintă un sistem “anacronic, subfinanțat și deprofesionalizat”. Eșecul a agravat efectele pandemiei și lasă România dezarmată în fața noii tulpini Delta.
Direcțiile de sănătate publică, învinse de pandemie. Au ratat testarea, informarea oamenilor și raportarea deceselor
  • De la începutul crizei sanitare, niciun ministru al Sănătății, din cei patru, n-a reușit să îmbunătățească activitatea DSP.
  • Mai puțin de un sfert din numărul total al infectărilor a fost raportat de direcțiile de sănătate.
  • Decesele Covid-19, cu 30% mai multe după renumărare.
  • Testarea e o problemă nerezolvată de la începutul pandemiei. Se testează mai mulți oameni pe banii lor decât la solicitarea DSP.
  • Politizarea și corupția, principalele cauze ale blocajului din sistemul de sănătate publică.

După slăbiciunile descoperite de opinia publică în urma crizelor provocate de incendiul de la Club Colectiv, dar și de scandalul dezinfectanților diluați de compania Hexi Pharma, era de așteptat ca sistemul de sănătate să nu facă față pandemiei.

De la declanșarea crizei sanitare, martie 2020, Ministerul Sănătății a avut patru șefi: Victor Costache (PNL), Nelu Tătaru (PNL), Vlad Voiculescu (USR-PLUS) și Ioana Mihăilă (USR-PLUS), ultima, aflată în funcție.

Într-un mod neașteptat, dar cu sacrificii imense, rețeaua spitalelor a reușit să funcționeze în această perioadă și să facă față valului de îmbolnăviri și infectări.

Au fost nenumărate probleme, incidente, crize, incendii, dar, cumva, sistemul spitalicesc n-a intrat în colaps.

Cu toate acestea, în mod inexplicabil, niciun ministru nu a reușit să repare cât de cât și să facă să funcționeze direcțiile de sănătate publică.

Problema acestora era cunoscută la nivelul cel mai de sus al ierarhiei statului, dar situația lor în loc să se îmbunătățească s-a degradat tot mai mult.

“DSP-urile au fost total depășite. Deci, la început și încă unele sunt și acum total depășite, au număr insuficient de personal și de aceea apreciez foarte, foarte mult această activitate, care este o activitate voluntară și vine să completeze practic munca DSP. Este o muncă extrem de solicitantă și toți ne străduim să găsim personal suplimentar, să încurajăm voluntari pentru a face munca DSP-urilor mai eficientă. Evident, au fost și erori, au fost și scăpări, dar noi, Guvernul, autoritățile, lucrăm permanent pentru a veni în sprijinul și a DSP-urilor, și, evident, a celor care suferă de această boală, pentru a îmbunătăți procedurile”, declara Klaus Iohannis, președintele României, în data de 29 noiembrie 2020.

Politizare și corupție

Înainte de pandemie, aceste direcții reprezentau “vaci de muls” pentru clientela politică. Erau controlate de partid, iar la rândul lor, prin presiuni făcute asupra firmelor, spitalelor, cabinetelor medicale strângeau “fonduri” pentru partid și pentru cei angajați acolo.

Direcțiile aveau doar un rol birocratic de a da diverse avize sanitare.

Faceți un scurt experiment, scrieți în rubrica de căutare Google expresia “corupție DSP” și veți obține zeci de cazuri de trimiteri în judecată, anchete, acuzații, investigații de presă în care angajați ai DSP sunt cercetați sau implicați în acte de corupție.

În noiembrie 2020, președintele Klaus Iohannis, însoțit de Nelu Tătaru, ministrul Sănătății de atunci, face o vizită la un call-center în care voluntarii făceau munca DSP București, o instituție depășită total de provocările aduse de pandemie - Foto: Presidency.ro

“DSP a scos la iveală capacitatea deprofesionalizată, lipsită de atribuții, de specialiști, rămânând în acest moment doar să dea niște avize pentru cabinete medicale sau săli de fitness”, anunța ministrul Sănătății Nelu Tătaru, în data de 2 iunie 2020, la o conferință organizată de site-ul cursdeguvernare.ro.

“Uitați-vă că acolo unde a fost anchetă epidemiologică slabă, a plecat de la un DSP slab, un DSP care, la un moment dat, a fost populat de unii care nu aveau alte locuri de muncă,  nefiind atractiv”, anunța ministrul liberal la acea vreme.

“Suntem într-un context în care un DSP nu putea evalua un management al spitalelor, un management trecut la autoritățile locale, autorități locale care poate își întorceau ochii spre spitale doar strict electoral, în timpul alegerilor sau campaniilor”, a mai spus acesta.

Dar nici predecesorul lui Nelu Tătaru, nici el și nici miniștrii care i-au urmat n-au reușit să facă să funcționeze această rețea mamut de instituții sanitare.

La un caz raportat, alte cinci nedetectate 

“Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București sunt servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Sănătății, reprezentând autoritatea de sănătate publică la nivel local, care realizează politicile și programele naționale de sănătate…”, se arată în articolul 1 al regulamentului realizat de Ministerul Sănătății.

Pentru a simplifica, Direcția de Sănătate Publică e un mic Minister al Sănătății pentru fiecare județ din țară și Municipiul București. Toate se subordonează marelui minister.

Aceste DSP-uri au ratat tot ce se putea rata în timpul pandemiei. De la înregistrarea persoanelor infectate, la comunicarea cu bolnavii, testarea, dar și raportarea cazurilor grave și a deceselor.

Nimic din ce-au făcut nu s-a bazat pe proceduri, n-a avut rigoare și nu a avut efect.

“…am finalizat, alături de colegii de la Institutul Național de Sănătate Publică, estimarea ponderii populaționale cu un grad de protecție faţă de boala COVID-19, obținut prin vaccinare și trecere prin boală. A fost efectuată această estimare a persoanelor care ar putea avea un grad de imunitate împotriva formelor severe și a deceselor. Estimarea s-a bazat pe acoperirea vaccinală cu cel puțin o doză, cât și pe numărul estimat de persoane care au fost infectate cu SARS-CoV-2 și nu au fost vaccinate până în prezent. Estimarea numărului celor trecuți prin boală s-a bazat pe presupunerea că pentru fiecare persoană confirmată prin test-diagnostic au fost alte cinci persoane nediagnosticate”, a declarat Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, într-o conferință de presă.

Deși o spune nuanțat, făcând apel la criterii de proiecție statistică, oficialul dă de înțeles că doar unul din cinci cazuri de infectare cu Covid-19 din România a fost depistat și raportat de DSP-uri.

Deci în România, sunt, conform studiului, în jur de 5,5 milioane de oameni care au fost infectați și nu 1,1 milioane cât arată cifrele oficiale după raportările DSP.

Ratarea testării și a raportării deceselor

Într-un articol publicat în data de 8 iunie, după mai multe interviuri cu specialiști, SpotMedia.ro arăta că există posibilitatea ca pandemia din România să fi încetinit pentru că sunt mulți oameni care au trecut prin boală și nu au fost înregistrați oficial. La vremea respectivă, un medic experimentat a avansat cifra de 6 persoane infectate nedeclarate la una declarată.

Studiul realizat de INSP (Institutul Național de Sănătate Publică), citat de Valeriu Gheorghiță, confirmă declarația medicului care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Ratarea rețelei de sănătate publică e și mai mare în cazul deceselor. Aici, vreme de o lună și jumătate, în urma unui raport solicitat de Ioana Mihăilă, actual ministru al Sănătății și în urma unui scandal public în interiorul coaliției de guvernare, s-au verificat toate raportările făcute de spitale către DSP-uri și s-a constatat că acestea din urmă nu au înregistrat peste 30% dintre ele.

E vorba de decese oficiale, adică validate de medici și raportate conform cerințelor, în aplicația Corona Forms, cu date de identificare a persoanei și diagnostic.

Același haos s-a înregistrat și în ce privește testarea. Aici, deși la nivelul sistemului de sănătate, România avea o capacitate de testare, în baza definiției de caz, de 50.000 de persoane pe zi încă de anul trecut, doar într-o singură zi a fost atinsă cifra de 40.000 de persoane testate.

În data de 22 iulie, doar 11.666 de persoane au fost testate PCR de Covid, dintre care doar 5.614 în baza definiției de caz, adică la cererea direcțiilor de sănătate și 6.052 de teste PCR făcute pe bani, la solicitarea persoanelor interesate.

Noroc cu cele 13.075 de teste antigen realizate în unitățile medicale pentru că altfel, testarea mergea mai prost ca vaccinarea.

Din cauza disfuncționalităților la nivelul acestei instituții, în acest moment a apărut un blocaj total la nivelul Guvernului în ce privește atât vaccinarea, dar și măsuri de protecție în eventualitatea unui val patru al pandemiei despre care vorbesc specialiștii.

“Direcțiile de sănătate publică sunt niște organizații anacronice, subfinanțate, în care angajații de acolo, chiar dacă sunt bine intenționați, nu au bani, nu au resurse, nu știu să folosească un calculator, nu vorbim în România de date salvate în Cloud, ci vorbim de fișiere pe care și le tot trimit înainte și înapoi, e o situație absolut ridicolă”, a spus profesorul Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică, într-o discuție cu SpotMedia.ro.

În lipsa unor informații punctuale, nu se poate realiza nicio o strategie pe termen mediu, iar senzația generală e că nimănui nu-i mai pasă de pandemie deși oamenii se îmbolnăvesc și mor.

Citiți și alte articole interesante pe SpotMedia.ro:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇