România are instrumente legale pentru a obliga anumite categorii de populație să se vaccineze, ceea ce se întâmplă deja în alte țări, iar marea problemă pe care o avem în momentul de față este în Educație, pentru că nu ne mai permitem încă un an de învățământ online.
”Mie mi se pare absolut uimitor cum Guvernul a refuzat să facă o campanie pentru vaccinare”, spune Sorin Paveliu, expert în sănătate publică.
Zilele acestea, Grecia și Franța au anunțat că vor introduce din toamnă vaccinarea obligatorie pentru cadrele medicale, dar nu numai, iar premierul Olandei a prezentat scuze pentru relaxarea prematură a restricțiilor care a dus la o explozie a cazurilor, în special în rândurile tinerilor.
În schimb, în România, e un adevărat carnaval, guvernanții se felicită aproape zilnic pentru succesul campaniei de vaccinare, deși nu am atins nici măcar pragul de 5 milioane de vaccinați și suntem pe penultimul loc în clasamentul european.
Ce se întâmplă cu noi? Ne credem norocoși, binecuvântați, feriți de pericole?
”Guvernul ar trebui, în primul rând, să dea dovadă de fermitate (...) Actualele mesaje hiperoptimiste nu sunt contrabalansate cu nimic. Trebuie să te pregătești pentru scenariul cel mai pesimist și să speri că va fi cel mai optimist. Noi doar sperăm că va fi cel optimist și atât”, atenționează într-un interviu acordat Spotmedia.ro medicul primar Sorin Paveliu, expert în sănătate publică, fost parlamentar și ocupant al unor funcții importante în Ministerul Sănătății, în cadrul Colegiului Medicilor din România și în Casa Națională de Asigurari de Sănătate.
SPOT: Cum vedeți dvs, ca specialist în domeniu și cu experiența pe care o aveți, situația actuală a pandemiei în România? De ce suntem atât de liniștiți și încrezători?
Evoluția aparent pozitivă a pandemiei, în sensul că a scăzut numărul de noi cazuri și, implicit, și de cazuri grave, se datorează aproape sigur faptului că am avut un val de infectări foarte mare în perioada aprilie-mai-început de iunie, și s-a generat astfel o imunitate relativă a populației. Dar asta nu ne face rezistenți în fața valului care urmează în septembrie-octombrie.
Evident, Guvernul ar fi trebuit să aibă în vedere 3 scenarii: unul hiperoptimist (pe care îl manifestă în momentul de față), unul negativ (o să urmeze un val 4 cu consecințele medicale și economice previzibile) și unul între acestea două.
Chiar dacă cineva se gândește la partea optimistă (așa cum se pare că a făcut Guvernul până în momentul de față), ei aveau obligația să ia măsuri și pentru prevenirea unui scenariu negativ sau moderat-negativ. Ceea ce nu se întâmplă.
SPOT: De ce nu se întâmplă?
În primul rând, se pare că dominanta acestui guvern este latura economică (orice măsură restrictivă ar scădea într-un fel sau altul veniturile la buget).
În al doilea rând, conducătorul guvernului este într-o campanie electorală, în care își joacă propria supraviețuire și se pare că nu a avut capacitatea de a lua și niște măsuri care să aibă un potențial impact negativ din punct de vedere politic.
SPOT: De ce nu reacționează mai vocal reprezentanții corpului medical? Avem un INSP, câteva zeci de DSP-uri, de ce nu trag semnale de alarmă – ”Haideți să ne vaccinăm! Atenție la pericol!”. Premierul e un finanțist, poate nu e capabil de mai mult, nu are o viziune de ansamblu, dar specialiștii în politici de sănătate publică ce scuze au?
Premierul e șeful Guvernului, nu doar un finanțist, și are în subordine o pleiadă întreagă de specialiști care trebuie să îi propună variante din care, împreună cu Guvernul, trebuie să aleagă variantele adecvate.
Din păcate, și INSP, și spitalele de boli infecțioase, întreaga structură bugetară, de fapt, se subordonează premierului și direcției pe care o dă premierul. Altfel spus, ar fi cu totul neobișnuit să vedem din partea INSP previziuni rezonabil de alarmante, în condițiile în care Guvernul nu ia deciziile.
Ar trebui să trimită astfel de mesaje oficiale, dar pe cale internă, către prim ministru. Și dacă de acolo nu vine niciun fel de reacție în sensul celor semnalate, nu îți rămâne decât să îți dai demisia și să clamezi aceleași lucruri public. Evident că așa ceva nu se întâmplă.
Deci totul pleacă de la direcția pe care o imprimă prim-ministrul în tandem cu președintele, pentru că e clar că în momentul de față cei doi acționează în mod sinergic și, după părerea mea, pun pe primul plan bătălia pentru șefia PNL, nu amenințările evidente legate de pandemie.
SPOT: Ce credeți dvs că ar trebui să facem cât mai repede, înainte să ne lovească valul 4 al pandemiei ? De exemplu, vaccinarea obligatorie a unor categorii de populație, despre care dvs ați vorbit încă de acum două luni, ar fi posibilă și la noi sau ar pica la CCR?
Noi avem instrumente legale pentru a obliga anumite categorii de populație să se vaccineze, ceea ce se întâmplă deja în alte țări.
Nu este împotriva tratatelor internaționale și inclusiv Constituția noastră permite afectarea temporară a unor drepturi și libertăți constituționale, atunci când e justificată.
Or, simplul fapt că în jurul nostru se întâmplă aceste fenomene epidemiologice (care nu sunt trecute cu vederea, ci sunt publice și se iau măsuri în consecință) ne-ar obliga și pe noi să luăm astfel de măsuri, pentru că este clar – nu avem niciun argument logic să credem că ceea ce se va întâmpla în viitor din punct de vedere epidemiologic ne va ocoli.
E clar că Guvernul ar trebui, în primul rând, să dea dovadă de fermitate.
SPOT: Cu alte cuvinte, credeți în continuare că medicii și asistentele ar putea fi presați să se vaccineze înainte de a fi prea târziu.
Trebuie să recunoaștem că mai mult de jumătate din personalul medical nu s-a vaccinat, nu se vaccinează. Dar nu e neapărat vina personalului.
Medicii nu sunt oameni de știință, nu sunt microbiologi, virusologi, ca să reacționeze independent. Nu, ei urmează trendul pe care l-a impus Guvernul. Și multe asistente, dar și medici au această senzație că probabil a trecut pericolul și, chiar dacă n-a trecut, nu e un pericol foarte mare, e o răceală simplă.
Realitatea este că ceea ce urmează noi nu putem anticipa. Nu putem decât să ne pregătim pentru cel mai rău scenariu și să sperăm că va fi cel mai bun dintre ele.
Iar părerea mea este că, și dacă nu se vor vaccina cadrele medicale, cu costuri mari se va putea preveni transmiterea bolii, prin măsuri de protecție - materiale sanitare, dezinfectanți, circuite etc. – lucruri care costa, dar care ar putea să asigure cât de cât o oarecare protecție.
Dar eu cred că marea problemă pe care o are România în momentul de față este cu sistemul de educație. Acolo e clar că măsurile au eșuat, populația din învățământ nu s-a vaccinat decât într-o măsură insuficientă, iar România nu își poate permite încă un an de educație online.
Înseamnă să avem generații care practic au avut un învățământ de foarte proastă calitate pentru doi ani. De ce? Pentru că, deși tehnologic este posibil, noi nu avem cadre didactice capabile să asigure calitatea unui învățământ online și nici educația, cultura populației, de a se pregăti într-un asemenea sistem (copiii să fie stimulați să și asimileze noțiunile respective, fiecare la nivelul lui).
Este ceva nou, nu suntem pregătiți și nu vom face decât să generăm absolvenți de diverse forme de învățământ foarte slab pregătiți, la toate nivelurile.
Or, acesta este un pericol enorm. Cred că este cel mai mare, chiar dacă el nu se va vedea cu ochiul liber imediat.
Iar mie mi se pare absolut uimitor cum Guvernul a refuzat să facă o campanie pentru vaccinare. Au refuzat, pur și simplu.
Cu două săptămâni înainte de a fi demis, ministrul Vlad Voiculescu anunța în acel raport publicat pe site-ul MS că erau pregătite spoturi. Unde sunt?
Puteți să identificați acele spoturi, acea campanie? Cum arată, cine a evaluat ”eficiența” acestei campanii?
SPOT: Am văzut câteva spoturi la televizor, dar nu par deloc convingătoare. Nu știm cine sunt oamenii aceia care vorbesc, de ce ar avea încredere în ei cineva care și așa e decis să nu se vaccineze?
Ele nu sunt făcute profesionist, creativ. Ele nu sunt făcute apelând la firme de publicitate care se ocupă de așa ceva. Spoturile acestea parcă sunt făcute de Armată sau de oameni care n-au nicio treabă cu domeniul.
SPOT: S-a viralizat pe Internet un spot făcut de autoritățile din Australia, în care o bolnavă de Covid abia respiră. Este tulburător. Dacă am vedea și noi la televizor spoturi cu cazuri reale, oameni care să povestească prin ce au trecut, cu ce sechele au rămas, credeți că ar crește ritmul vaccinării?
Să vă dau un exemplu. Două momente m-au impresionat când eram student: În anul I, când la anatomie asistentul ne-a arătat plămâni de fumător (negri) și plămâni de nefumător (cu tentă rozalie) și apoi când am intrat în clinică și ne-au dus să ne arate pacienți terminali de cancer pulmonar, cărora nu aveai ce să le faci. Înfiorător.
Astfel de lucruri impresionante sunt aprobate prin lege – imaginile se găsesc pe pachetele de țigări. Ele au apărut după o foarte lungă dezbatere (este sau nu adecvat să folosești astfel de imagini?), iar lumea s-a obișnuit. Acum nu prea mai au efect, dar este acceptabil.
Singura temere este să nu agresionăm populația dacă nu se întâmplă ceva, adică să expui populația la o psihoză, iar valul 4 să nu se întâmple. Aici este o barieră care, în mod justificat, încă nu este trecută.
Dar nu asta este problema, problema este să existe campanii.
Actualele mesaje hiperoptimiste nu sunt contrabalansate cu nimic. Trebuie să te pregătești pentru scenariul cel mai pesimist și să speri că va fi cel mai optimist.
Noi doar sperăm că va fi cel optimist și atât.
Citește și alte opinii exprimate de Sorin Paveliu și de alți specialiști cu privire la necesitatea unei campanii susținute de vaccinare anti-Covid în România:
