Unele guverne propun reducerea sărbătorilor legale, susținând că măsura ar ajuta bugetele și stimula creșterea. Totuși, contraargumentele sugerează că productivitatea nu ține doar de zilele lucrate. Dimpotrivă.
Ideea renunțării la sărbători legale este relativ populară. În iulie, prim-ministrul francez François Bayrou a propus eliminarea zilei de luni după Paște și Ziua Victoriei în Europa (8 mai) de pe lista celor 11 sărbători legale în Franța. Propunerea a stârnit indignarea liderilor politici din tot spectrul politic.
Bayrou, care a precizat că măsura ar ajuta Franța să reducă presiunile bugetare, nu este singurul care a venit cu o astfel de propunere.
Slovacia a tăiat anul acesta una dintre sărbătorile sale legale într-un efort de a îmbunătăți cadrul fiscal. Țara a urmat astfel exemplul Danemarcei, care în 2023 a eliminat una dintre zilele libere de după Paște. Raționamentul responsabililor țării nordice a fost că este nevoie de crearea unui ”spațiu fiscal” pentru acoperirea bugetelor de apărare în creștere.
În SUA, președintele Donald Trump scria pe 19 iunie pe site-ul său personal de socializare că există ”prea multe sărbători nelucrătoare în America și ele costă miliarde de dolari”.
Mulți au interpretat comentariile ca o declarație politică, deoarece le-a făcut de ”Juneteenth”, o zi care comemorează sfârșitul sclaviei și care a fost transformată în sărbătoare legală de administrația Biden.
Însă există suficiente dovezi care să sugereze că țările cu mai puține sărbători legale sunt mai productive din punct de vedere economic?
Dovezi neconcludente
”Dovezile care să susțină această idee sunt limitate”, spune pentru DW economistul firmei britanice de consultanță economică Cebr, Charles Cornes.
”Productivitatea este determinată mai puțin de numărul sărbătorilor legale și mai mult de factori precum eficiența muncii, investițiile de capital, abilitățile forței de muncă și tehnologia”.
Studiile sugerează că sunt posibile creșteri foarte mici ale produsului intern brut (PIB) ca rezultat al reducerii sărbătorilor.
Un studiu din 2021 realizat de cercetătorii Lucas Rosso și Rodrigo Andres Wagner a constatat că sărbătorile legale pot de fapt să crească cererea pentru unele subcategorii de PIB, dar și că atunci când sărbătorile legale cad în weekend și nu sunt înlocuite există o mică creștere a PIB-ului.
Totuși, studii ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și ale Bundesbank (Banca Federală a Germaniei) au constatat că orice creștere a PIB-ului ar fi proporțional mult mai mică decât creșterea numărului total de zile lucrătoare.
În teorie, o zi liberă pentru un muncitor înseamnă că productivitatea acelui muncitor este zero în acea zi. Există și argumentul că productivitatea muncitorilor încetinește în zilele din jurul sărbătorilor legale, deoarece mulți oameni își iau ”punți”.
Deși eliminarea unei sărbători legale poate duce la creșterea veniturilor fiscale, nu pot fi ignorate nici contraargumentele, potrivit cărora zilele libere cresc bunăstarea muncitorilor pe termen lung, cu impact asupra productivității.
”Există dovezi care sugerează că, fără mai multe vacanțe și sărbători legale, muncitorii sunt expuși unui risc mai mare de epuizare. Acest lucru ar putea duce la un declin al bunăstării muncitorilor într-un sens mai larg”, a declarat, pentru DW, Adewale Maye, analist de politici și cercetare la Economic Policy Institute din Washington.
Sărbători legale și concedii plătite
Dezbaterea despre sărbătorile legale face parte dintr-o discuție mai amplă despre orele de lucru la nivel internațional. Germania, Marea Britanie și Țările de Jos se numără printre țările care încearcă să abordeze creșterea economică lentă inversând scăderile recente ale numărului mediu de ore de lucru.
Totuși, eliminarea sărbătorilor legale este o idee separată de încurajarea unei participări mai mari pe piața muncii, de pildă prin încurajarea celor care lucrează part-time să petreacă mai multe ore la lucru, așa cum face Germania.
Această sugestie provoacă de obicei o reacție mult mai puțin intensă decât ideea de a scăpa complet de sărbătorile naționale.
Majoritatea țărilor din OECD numără între 30 și 36 de zile libere plătite pentru muncitori anual, conform unui studiu din 2020.
SUA ca excepție
Unele dintre țările cu cele mai multe zile combinate, precum Austria (38), Danemarca (36) și Finlanda (36), au și printre cele mai ridicate rate de PIB pe cap de locuitor din lume. SUA este singura țară din OECD care nu are concediu legal garantat, ci 11 sărbători legale.
Potrivit lui Adewale Maye, multe industrii precum comerțul cu amănuntul, turismul și transportul funcționează în continuare în timpul sărbătorilor legale, deoarece muncitorii nu au garantate zile libere plătite.
Vorbind despre țări OECD care oferă concediu legal fără a-și afecta economiile, expertul spune că „aceste economii s-au descurcat bine pentru ele însele și în același timp au permis muncitorilor dreptul la odihnă”. El spune că acesta este unul dintre argumentele centrale împotriva ipotezei președintelui Trump că SUA ar avea prea multe ”sărbători nelucrătoare”.
”A munci mai mult nu a fost niciodată o problemă în Statele Unite. Construirea unei economii în care toți muncitorii și familiile lor să se simtă sprijiniți, în siguranță și să poată prospera - aceasta este problema”, deplânge specialistul.
Charles Cornes vede un sâmbure de adevăr în ideea că a cere companiilor să închidă pentru o zi ar putea avea un impact economic negativ material - dată fiind dimensiunea economiei americane. Totuși, spune el, fiecare sector este diferit.
El subliniază că productivitatea muncitorilor se reduce la alți factori și nu este pur și simplu o chestiune de ore lucrate.
”De exemplu, dacă germanii ar munci mai puține ore, dar ar produce la același nivel în aceste ore reduse, asta nu ar dăuna economiei, ci ar putea fi chiar benefic, atât social, cât și economic”.
Autor: Arthur Sullivan