Sprijinul militar, umanitar și financiar al României pentru Ucraina, în perioada februarie 2022 – iunie 2025, se ridică la 1,5 miliarde de euro, respectiv 0,6% din PIB-ul anului 2021, arată Consiliul Fiscal într-un răspuns adresat europarlamentarului Gheorghe Piperea.
Consiliul Fiscal explică faptul că structura bugetului României nu include o secțiune explicită privind asistența internațională, iar în plus sprijinul concret și detaliat acordat Ucrainei este secretizat în baza deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAȚ).
Dar o notă de informare recentă a Parlamentului European, elaborată pe baza datelor AMECO (baza de date cu prognoze a Comisiei Europene) și ale Institutului de economie mondială Kiel, estimează ajutorul României acordat Ucrainei în perioada de război cu Rusia la circa 1,5 miliarde de euro, adică o medie de circa 0,2% din PIB în fiecare an.
În online se rostogolec dezinformări
Europarlamentarul Gheorghe Piperea a cerut Consiliului Fiscal să analizeze impactul ajutoarelor acordate Republicii Moldova și Ucrainei de către România asupra deficitului bugetar, europarlamentarul citând o serie de declarații incorecte ale fostului premier Marcel Ciolacu din septembrie 2023.
Atunci, aflat la Bruxelles pentru un acord cu Comisia pe deficitul excesiv al României (în urma căruia s-au majorat taxele), Ciolacu a spus că ținta de deficit de 4,4% din PIB din 2023 nu poate fi atinsă din cauza eforturilor pe care România le-a făcut pentru susținerea Ucrainei, aflată în război direct cu Rusia, și a Republicii Moldova, supusă unui război hibrid.
Premierul menționa atunci, eronat, un presupus ajutor de 3,5% din PIB pentru Ucraina – în fapt el se referea la totalitatea efectelor negative ale războiului din vecinătate asupra României, estimate mai recent și mai ”curat” de către Banca Națională a României (BNR).
În același timp, în mediul online se rostogolește de câteva săptămâni informația eronată că România acordă 3,5% din PIB Ucrainei și 1,5% din PIB Republicii Moldova, ca asistență, iar stoparea ajutorului ar reduce deficitul până în punctul în care nu ar fi nevoie de majorări de taxe – lucru contrar realității.
În fapt, în 2021, anul premergător invaziei Rusiei în Ucraina, deficitul bugetar al României a fost de 7,1% din PIB (pe metodologia europeană ESA).
Mai mult, la un calcul simplu, un procent de 3,5% din PIB-ul României din 2024 ar însemna peste 10 miliarde de euro – or, mare parte din ajutorul românesc acordat Ucrainei este de natură umanitară și militară (neexistând fabrici mari de aparatură și tehnică militară), România fiind în fapt pe locurile codașe în clasamentul țărilor care sprijină Ucraina împotriva războiului Rusiei.
Citește integral articolul Consiliul Fiscal: Sprijinul militar, umanitar și financiar al României pentru Ucraina, pe 3,5 ani de la începutul războiului: 1,5 mld. euro. Cu 0,6% din PIB-ul anului 2021, suntem printre codașe pe Curs de Guvernare.