România se află sub o presiune de securitate mai mare decât multe state din vestul Europei, iar capacitatea sa de apărare rămâne strâns legată de alianțele internaționale și de modul în care societatea gestionează amenințările hibride, avertizează politologul Cristian Pîrvulescu, într-o analiză a vulnerabilităților de securitate ale Uniunii Europene și ale flancului estic.
Potrivit acestuia, „o organizare militară este cu atât mai puternică cu cât participă mai multe state”, însă țările aflate la granița estică a UE, inclusiv România, sunt supuse unei presiuni directe mai mari. „Polonia a înțeles cel mai bine acest lucru și este cel mai bine pregătită pentru o eventuală confruntare. Statele baltice, în schimb, depind vital de protecția americană; fără aceasta, ar deveni victime imediate ale agresiunii ruse”, a explicat Pîrvulescu, într-un interviu acordat Spotmedia.ro.
În cazul României, riscurile nu țin atât de prezența unor minorități rusofone, cât de eficiența războiului hibrid.
„În România vorbim mai degrabă despre succesul războiului hibrid, unde o parte din societate a fost atrasă în zona ideologică confortabilă Rusiei”, a subliniat politologul, adăugând că dependența de Statele Unite în cadrul NATO va continua, indiferent de cât de mult va fi dezvoltată industria de apărare europeană.
„Chiar și Polonia, care face eforturi exemplare de înarmare, rămâne dependentă de SUA în cadrul NATO.”
Cristian Pîrvulescu atrage atenția că armatele europene, deși profesioniste, nu sunt dimensionate pentru conflicte de mare amploare. El a dat exemplul Franței, care „are o armată profesionistă de 200.000 de oameni, excelentă pentru standardele europene, dar mică în comparație cu necesitățile unui conflict de mare amploare, cum este cel din Ucraina”.
În ceea ce privește riscul ca Europa să revină la subfinanțarea apărării, în cazul diminuării amenințării ruse sau al unei schimbări de climat politic în SUA, Pîrvulescu consideră că „pericolul există”, însă „liderii europeni rezonabili au înțeles riscurile”.
Problema majoră rămâne însă cea internă: „fracturile din societățile noastre de care profită promotorii războiului hibrid”. Chiar și în scenariul unei dominații politice a democraților în SUA, avertizează el, „răul în relația transatlantică a fost deja făcut și va fi greu de reparat”.
Pentru România, provocările sunt și mai mari în contextul geopolitic actual. „Pentru România, cu un buget de 5% din PIB pentru înarmare și politici de ajustare financiară (austeritate), va fi foarte dificil”, spune Pîrvulescu.
Aceste politici riscă să alimenteze tensiuni sociale și întrebări legate de sprijinul acordat Ucrainei. „Aceste politici creează nemulțumiri și falii sociale: De ce să ne înarmăm pentru a sprijini Ucraina?. Răspunsul este: pentru a ne apăra pe noi.”
Politologul avertizează că Europa a pierdut, în mare parte, memoria războiului, iar această vulnerabilitate este periculoasă. „Unii nu au mai avut conflicte pe propriul teritoriu de 200 de ani.”
În opinia sa, o victorie a Rusiei în Ucraina ar avea consecințe directe pentru regiune: „Dacă Rusia câștigă în Ucraina, expansiunea imperialistă va continua, deoarece aceasta este singura soluție a unui stat slab. Obiectivul Rusiei este clar: neutralitatea țărilor de la est de Austria.”
Citeşte luni pe Spotmedia.ro interviul integral realizat de Emilian Isailă cu Cristian Pîrvulescu