Asaltul pe care Rusia îl dă zilele acestea în Republica Moldova are o intensitate comparabilă cu cel dus în Ucraina, înainte de invazia fizică, iar obiectivele, odată atinse, i-ar aduce Rusiei la țintă mult mai mult.
În acest moment, președinta Maia Sandu este cea care ține Moldova în afara războiului, spune Corneliu Bjola, profesor de diplomație digitală la Oxford.
Mai mult, determinarea regimului pro-democratic de la Chișinău, dublată atât de importanța pe care statele occidentale o dau rămânerii Moldovei pe orbita europeană, cât și de responsabilitatea civică și, mai mult istorică a moldovenilor care au tras țara din ghearele Moscovei la ultimele scrutine, este un scut pentru o Românie slăbită și cu vulnerabilități atât politice, cât și sociale și instituționale.
Dacă se face o schimbare de regim, Republica Moldova va intra în război de partea Rusiei pentru a ataca, va fi folosită ca platformă, așa cum se întâmplă cu Belarus, pentru a ataca Ucraina. Mai mult, atrage atenția profesorul Bjola, invitat la podcastul Punctul pe știri, Moldova devine platformă și pentru România, iar România oricum este slăbită.
„Dacă se scapă Moldova, Ucraina devine foarte vulnerabilă și România la fel. Ce a fost până acum va fi nimic, pentru că zona Mării Negre este foarte importantă pentru Rusia, dar aici suntem. Toate aceste acțiuni sunt conectate la această poză mai largă pe care Rusia o reface, distrugerea ordinii post-1989 și readucerea într-o formă sau alta a țărilor din Est sub conducerea sa, prin guverne-marionetă.
Gândiți-vă la Georgescu ca guvern-marionetă, sau AUR, sau în alte zone sau un guvern Dodon în Moldova - asta înseamnă sfera de influență rusească și să nu uităm asta înseamnă sărăcie, dictatură și eventual și război”, explică Bjola.
Rusia nu a făcut economie de la niciun instrument al războiului hibrid pentru a sparge rezistența de la Chișinău. A primit însă replici redutabile, cum este aceea a condamnării bașcanei Găgăuziei, la începutul lunii auguste, Evghenia Guțul fiind unul dintre vârfurile de lance ale Kremlinului.
Dacă a arătat ceva Maia Sandu și cred că asta o face nesuferită multor politicieni din România, a arătat că atunci când există curaj clar, viziune și hotărâre, dispozitivul rusesc de propagandă și de corupere electorală poate fi lovit exact unde îl doare mai tare. Sau exact unde în punctul unde se crede cel mai puternic, așa cum a făcut guvernul de la Chișinău, argumentează istoricul Cosmin Popa.
Analiza acestuia coincide cu aceea a lui Corneliu Bjola: România este o țintă predilectă a Rusiei. Tot întreg aparatul de dezinformare, corupere și de stabilizare rusesc se raportează acum, per ansamblu, atât la Republica Moldova, cât și la România și la Ucraina. România este o țintă pentru că e o verigă slabă, spune Cosmin Popa:
„Faptul că avem de-a face cu proliferarea acestor narative rusești, ce ne uimește pe noi este absurdul multora dintre ele, dar asta doar pentru că subestimăm gradul de adecvare a acestor narațiuni cu capacitatea de percepție a auditorului căreia i se adresează.
Este un sistem de corupere cognitivă care operează cu afecte, e foarte clar când vorbim despre corupere cognitivă, vorbim despre alterarea capacității de percepere obiectiv a realității”.
Întârzierile în numirea unor șefi competenți la serviciile de informații, o vulnerabilitate
Or, asta nu se rezolvă cu întârzieri în numirea șefilor serviciilor de informații ori, mai grav, cu testarea unor nume pe piață, care să stârnească controverse. Din contra, exact genul acesta de atitudine deschide ferestrele pe care Rusia își strecoară operațiunile maligne.
Mai mult, avertizează Corneliu Bjola, să încredințezi un raport detaliat despre tentativa aproape reușită de deturnare a procesului electoral de la București acelorași servicii de informații care au eșuat este un fapt care mai tare adâncește vulnerabilizarea României.
În opinia expertului, o comisie independentă, așa cum a fost aceea de după atentatele 9/11 din Statele Unite, ar fi nu doar mai eficientă, ci ar transmite și un semnal bun.
„Alegerile care au fost anulate reprezintă un moment destul de critic în istoria unei democrații așa fragile și tinere cum este România, trebuie să vii cu un raport foarte credibil, care nu se face peste noapte și depinde și cine îl scrie. Deci serviciile de informații au eșuat și tot acești oameni sunt acum chemați să scrie raportul? Aici trebuie făcut un alt model și care să conducă la o restructurare.
O idee ar fi o comisie în care să aduci oameni din afară, cum a fost Comisia Tismăneanu, ca să nu lași totul să fie politizat în Parlament, în care să aduci oameni de afară, oameni cu o anumită credibilitate, independenți, care să facă un raport și care să propună niște soluții. Asta a fost și metoda după 9/11.
Aici nu poți să te joci, pentru că genul acesta de cataclism politic are o umbră lungă și care va fi folosită de toată această aripă extremistă pe termen lung. Este o tendință de iresponsabilitate pentru politicieni să îngroape gunoiul sub covor, cu speranța că nu trebuie să rezolve problema respective. E modelul Iohannis”, explică Bjola.
În analiza acestuia, la șefia SIE trebuie numit un expert în contracararea războiului hibrid, pentru că asta este urgența României.
„Războiul care a fost început împotriva României de mai mult timp în momentul de față este agravat. Se numește război hibrid, pentru că efectele pe care încearcă să le obțină sunt aproape la fel de masive ca într-un război normal. Gherasimov spunea că operațiunile de hibrid contează de patru ori mai mult decât o operațiune militară. Deci tu poți să îngenunchezi o țară fără să tragi un foc, exact ceea ce încearcă Rusia să obțină în momentul de față. /…/
Sunt mai multe paliere în care trebuie să reacționezi. Este palierul acestor actori locali care se folosește de toate aceste slăbiciuni ale statului pentru a promova o agendă care este perfect aliniată cu cea a Rusiei.
Pe de altă parte, ai palierul principal, care reprezintă această strategie a Rusiei de a crea instabilitate. Și asta înseamnă că trebuie să urmărești foarte atent care sunt canalele, ce bani ajung în România, că n-o să ajungă niciun ban cu IBAN-ul de la Moscova, ajung prin firme mascate”.