Rapiditatea cu care căldura a cucerit orașul, puținele mașini de pe străzi și trecătorii îmbrăcați sumar care se grăbeau spre locuri umbrite anunțau o duminică după-amiază liniștită într-un București adormit în arșița sfârșitului de iulie.
Imediat după prânz o adunare de câteva sute de oameni care cereau “turul 2 înapoi” a intrat pe carosabil în Piața Victoriei, iar câțiva protestatari mai violenți s-au îmbrâncit cu jandarmii.
În paralel, două TIR-uri au blocat autostrada A1 , pe sensul de intrare în București, iar șoferii s-au urcat pe cabine, fluturând steaguri tricolore, făcând live-uri pe TikTok și scandând numele lui Călin Georgescu, în timp ce zeci de mașini, inclusiv ambulanțe, erau biciuite de razele fierbinți ale soarelui.
George Simion a postat un mesaj criptic de susținere a protestului din Piața Victoriei, el, așa cum procedează de obicei, fiind departe, în Cipru, acolo unde și-a aranjat strategic un program în care a combinat campania de promovare cu relaxarea.
“Eu mi-am riscat gâtul de câteva ori… anul acesta, și slavă Domnului că n-au fost incidente – că abia așteptau să mă închidă, când am organizat protestele mari. E greu! Toți colegii mei au fost în stradă, acolo. E o căldură dintr-asta… mai cald ca în Cipru. Se mișcă greu oamenii, dar trebuie să-i mișcăm…”, a mărturisit liderul AUR, într-o discuție cu un grup de români, la o masă pe o terasă.
Ceea ce s-a întâmplat duminică a fost un nou capitol dintr-o serie de proteste, desfășurate cu regularitate, pe același tipar, cu mai mulți sau mai puțini participanți, folosite mai degrabă pentru a alimenta conturile de TikTok, care susțin și promovează discursul Kremlinului, decât pentru atingerea vreunui obiectiv politic.
Îngrijorare la NATO în legătură cu atacurile hibride ale Rusiei asupra României
Cu două zile înainte de protestul din Piața Victoriei și blocarea autostrăzii, Consiliul Alianței Nord-Atlantice (NATO) a dat publicității un comunicat în care anunța GRU, serviciul secret al armatei ruse, că-i sunt monitorizate acțiunile de război hibrid și este cunoscută implicarea ostilă a militarilor ruși în mai multe țări, printre care și România.
“Condamnăm ferm activitățile cibernetice răuvoitoare ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților. Suntem solidari și recunoaștem că Estonia, Franța, Regatul Unit și Statele Unite au atribuit recent serviciului de informații militare al Rusiei (GRU) activități cibernetice rău intenționate care vizează mai mulți aliați NATO și Ucraina”, se arată în raportul Alianței Nord-Atlantice.
“Reamintim că, în 2024, Germania și Republica Cehă au atribuit individual activități grupării APT 28, care este sponsorizată de GRU. De asemenea, observăm cu îngrijorare că același actor ostil a vizat o serie de instituții guvernamentale naționale, operatori de infrastructură critică și alte entități din cadrul Alianței, inclusiv din România”, se mai arată în document.
Gruparea APT 28, care a activat și sub numele de Fancy Bear și Pawn Storm, este o structură dinamică în războiul cibernetic, creată de GRU, din Rusia, și aparține de Unitatea Militară cu indicativul 26.165, desfășurând operațiuni majore de spionaj cibernetic în spațiul european și nu numai.
Numirea directă într-o declarație oficială a unei structuri importante create de Rusia pentru a ataca statele membre NATO reprezintă un mesaj transmis lui Vladimir Putin prin care i se aduce la cunoștință că la nivelul alianței există informații despre activitățile pe care le desfășoară Rusia și că acestea vor primi răspuns.
Reacția României
“… vorbind de interferența rusă, vreau să salut punctele de vedere care au apărut… prin care NATO și Uniunea Europeană au vorbit expres de influența rusă asupra țărilor europene și expres despre influența acesteia în România și în alegerile din România. Cred că este un punct important pentru a înțelege ce s-a întâmplat în țara noastră în ultimul an”, a spus președintele Nicușor Dan, în conferința de presă ținută alături de Friedrich Merz, cancelarul Germaniei.
Pozițiile oficiale, exprimate la nivel internațional, față de evenimentele care au dus la anularea alegerilor prezidențiale din România arată că situația creată a îngrijorat și îngrijorează în continuare atât NATO cât și Uniunea Europeană.
Încercările de implicare a unor forțe statale străine în alegerile din țara noastră din lunile precedente au fost pentru prima oară condamnate în declarații oficiale ale NATO și ale Uniunii Europene. NATO, UE și Marea Britanie confirmă că Rusia desfășoară în statele europene, inclusiv în România, agresiuni de natură cibernetică, manipulare și dezinformare, inclusiv în campaniile electorale.
Nicușor Dan, președintele României
Pe de altă parte, la București, la nivelul opiniei publice, se manifestă în continuare nemulțumirea în legătură cu lipsa de reacție și de explicații venite din partea autorităților față de criza creată.
Prin faptul că nu s-a declanșat o anchetă oficială cu privire la modul în care s-a produs interferența Rusiei, nu se știe clar cine a acționat, cine sunt responsabilii și complicii din țară care au provocat deraierea procesului electoral, amână în continuare îndepărtarea unei vulnerabilități majore și invită la declanșarea unor noi acțiuni ostile.
“Sunt două componente”, ale războiului hibrid îndreptat împotriva României, a spus Nicușor Dan în conferința de presă.
“Una este acțiunea cibernetică clasică, de atac asupra unor structuri, și pentru această chestiune avem rapoarte în special de la STS despre astfel de atacuri. A doua componentă, și care este legată mult mai mult de procesul democratic, este influențarea prin fake news și printr-un întreg proces de manipulare și dezinformare care se desfășoară în interiorul țărilor europene, atât mai mult cu cât ele sunt mai apropiate de granița estică a Uniunii Europene.
Și aici, după cum știți, avem în țară o lungă dezbatere și o să venim într-un termen rezonabil cu un raport. Și am discutat să cooperăm cu scopul de a ne apăra pentru fiecare dintre aceste două tipuri de atac”, a mai spus președintele României.
Laboratoarele de inventat aberații
Un astfel de raport e urgent și necesar nu numai pentru a începe refacerea sistemului de apărare a României, zdruncinat serios de evenimentele de anul trecut, dar și pentru că Republica Moldova depinde într-o mare măsură de sprijinul dat de București în ce privește protejarea în fața atacurilor Rusiei.
“S-au pornit la turații maxime laboratoarele de inventat aberații. În următoarea perioadă, minciunile vor curge gârlă din partea trompetelor Kremlinului doar pentru a pune mâna pe Moldova și a o da în controlul unor interese străine.
Mai nou, cei care ucid copiii aruncând intenționat bombe peste blocuri de locuit vor să bage panică în moldoveni cum că eu aș vrea război sau aș încălca neutralitatea țării”, a anunțat Maia Sandu, președinta Moldovei, care arată că atacurile Kremlinului au început și vizează alegerile parlamentare din 28 septembrie ce ar putea aduce din nou Chișinăul sub controlul Moscovei.
Un alt semnal important care indică faptul că Rusia va continua să atace prin toate mijloacele pe care le are la dispoziție România și Moldova a fost dat în aceste zile de Vladimir Lipaev, ambasadorul Rusiei la București.
“Occidentul consideră România drept o rampă de lansare pentru intervenția în conflictul din Ucraina. Acest lucru reprezintă o amenințare la adresa securității regionale…”, a afirmat diplomatul rus, într-un interviu pentru publicația “Izvestia”, controlată de Kremlin.
“Occidentul… încearcă din ce în ce mai mult să intervină în conflict (n.a. Ucraina) cu speranța de a schimba cursul acestuia prin creșterea gradului de escaladare. Utilizarea teritoriului statelor membre [NATO], cele mai apropiate de Rusia, inclusiv România, este considerată ca fiind unul dintre instrumentele unei astfel de interferențe. Din acest motiv, militarizarea României este în plină desfășurare…”, a mai spus ambasadorul Lipaev pentru publicația din Rusia.
Cu tensiuni politice în creștere din cauza măsurilor de reducere a deficitului bugetar, fără director la SRI de doi ani, cu intensificarea presiunii Kremlinului asupra Moldovei, odată cu apropierea alegerilor parlamentare, noua conducere a României trebuie să accelereze reformele și schimbările din sistemul de siguranță și apărare pentru a face față provocărilor imediate ca efect al războiului hibrid purtat de Rusia în Europa.