Contestarea alegerilor în SUA. Ce este nou și periculos în 2022 față de 2020

flavia.durach
Specialist în studiul și combaterea dezinformării online
Conferențiar universitar doctor la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA, București. Interesele sale de cercetare includ studiul efectelor mass media în societate, cu accent pe dezinformarea online, rolul și impactul platformelor digitale, comunicarea strategică și atitudinile cetățenilor europeni.

Zvonurile și dezinformarea care au culminat cu asediul Capitoliului în ianuarie 2021 au „pregătit terenul” pentru o nouă mișcare de contestare a rezultatelor, de această dată a alegerilor pentru Congres.

Mișcarea „Stop the Steal” include acuzații că buletinele de vot vor fi modificate și alegătorii republicani vor fi privați de drepturi, precum și amenințări cu violența în lumea reală. Unele dintre aceste acuzații sunt alimentate de personalități importante, inclusiv oficiali din Partidul Republican și de fostul președinte al SUA Donald Trump.

Ce zvonuri au circulat până acum și ar putea urma în perioada imediat următoare, în analiza de mai jos.

„Opriți furtul!” – o furtună atent planificată

În 2021, asaltul asupra Capitoliului de către suporterii radicalizați ai lui Donald Trump a reprezentat o culminare șocantă în viața reală a violenței simbolice care se petrecea deja de câteva luni în mediul online.

„Stop The Steal” („Opriți furtul”) a fost sloganul sub care s-au reunit oameni veniți din toate colțurile Internetului, alimentați de o convingere colectivă: democrații fraudează alegerile generale, iar alegerea președintelui Biden nu reflectă votul popular. Absența dovezilor, anterior și ulterior momentului electoral, nu a împiedicat această conspirație să dospească următorii doi ani.

Investigația Politico arată cum adepții mișcării răspândesc teorii ale conspirației despre presupusa fraudă electorală și incită alegătorii să ia măsuri în viața reală, dacă rezultatul nu le convine (mai specific, dacă nu se soldează cu victoria candidaților republicani).

Din start, este o argumentație perversă, distorsionată:

  • alegerile sunt fraudate doar dacă nu este ales candidatul care ne este pe plac, altminteri sunt corecte;
  • se face apel din plin la prezumția de vinovăție;
  • se operează cu adevăruri personale, nu cu fapte obiective;
  • se susține că procesele democratice de validare a rezultatelor electorale trebuie înlocuite de violență și mișcări în stradă, pentru a răsturna rezultatul.

Mișcarea se construiește pe un eșafodaj de zvonuri, speculații, teorii ale conspirației și emoții negative, care se rostogolesc într-o mai mică măsură pe rețelele mainstream, precum Facebook și Twitter, și într-o mare măsură pe platformele marginale, cum ar fi Telegram, Gab, Parler, Truth Social.

În urma înfrângerii lui Trump din 2020, o întreagă industrie de influenceri online cu ideologii mai mult sau mai puțin extremiste a apărut, pretinzând că dezvăluie o conspirație de stat profundă, axată în jurul fraudării alegerilor - „Marea Minciună”

Este o acțiune coordonată, explică Renée DiResta, cercetător la Stanford Internet Observatory, citată de Politico: „Multe dintre aceste grupuri sunt locale, dar rețelele sunt coordonate de oameni care au vizibilitate la nivel național".

Doug Bock Clark, ProPublica, explică cum s-a născut și răspândit mitul alegerilor furate: „Marea Minciună nu a apărut prin magie. Au existat oameni care au gândit aceste idei […].Și ceea ce am descoperit în reportajele noastre a fost că exista un grup mic de oameni care erau foarte implicați în căutarea a ceea ce ei numeau dovezile privind marea minciună. [...] De fapt, li s-a spus că aceste dovezi nu sunt valide și, totuși, au continuat să promoveze aceste idei. Și asta a avut un impact uriaș.”

În plus, există dovezi că această mișcare este alimentată inclusiv de conturi operate de propagandiști ruși sau chinezi. Scopul, ca și în alte situații, este să stârnească furia alegătorilor conservatori și să submineze încrederea în sistemul electoral american. De această dată, și cu o componentă de erodare a sprijinului pentru Ucraina.

„Stop the Steal 2020” versus „Stop the Steal 2022”

La capitolul asemănări, ambele mimează faptul că sunt mișcări „de la firul ierbii”, deși sunt alimentate de figuri politice, influenceri și actori în ecosistemul dezinformării.

Ambele pornesc de la aceeași retorică, familiară deja, a teoriilor conspirației, iar argumentul central este neschimbat în 2022 față de 2020. Amândouă operează cu minciuni, zvonuri, afirmații nesusținute -pseudo-dovezi care nu rezistă unei analize atente, intrând astfel în categoria conținutului înșelător.

În ce privește diferențele, în 2022 Stop the Steal se bazează mai mult pe rețelele sociale periferice, dar capătă forță prin preluarea tematicii de către elite (figuri cu vizibilitate publică și influență politică). Se produce astfel un efect de spill-over (de străpungere a sferei publice mainstream). Mai mult decât atât, retorica Stop the Steal 2022 este posibil să fie mai convingătoare, prin familiaritate și prin utilizarea unor mecanisme retorice și logistice preexistente.

Experiența anului 2020, precum și perioada de gestație din ultimii doi ani, fac mai ușoară acceptarea acuzațiilor de fraudă, cu mai puține explicații necesare pentru a persuada.

Mobilizarea suporterilor, inclusiv prin mișcări de stradă, ar putea fi mai facilă, tocmai pentru că există precedentul reprezentat de asaltul asupra Capitoliului. Nu în ultimul rând, tipurile de fake news ce vor apărea vor pedala între familiaritate și un strop de noutate, pentru a atrage atenția, și vor gravita în jurul unor elemente distincte. Iată câteva predicții făcute de Election Integrity Partnership:

În ziua scrutinului:

  • un val de conținut - fotografii, videoclipuri și postări în scris - care documentează experiențele de vot ale americanilor obișnuiți sau activități suspecte pretins observate de alții.
  • zvonuri despre buletinele de vot, aparatele de votare fraudate, abuzuri și intimidări la secțiile de votare, zvonuri despre fraudarea votului prin poștă, mărturii privind existența unor mișcări suspecte (inclusiv alegători falși).

În perioada următoare alegerilor:

  • După noaptea alegerilor, subiectele se vor restrânge asupra candidaților aflați umăr la umăr și asupra situațiilor în care candidatul republican pare că a pierdut în mod paradoxal sau neașteptat. Partizanii își vor îndrepta atenția către zvonurile cele mai relevante pentru acele curse la limită, căutând să amplifice suspiciunile și să le încadreze într-o narațiune mai amplă.
  • Pe lângă acuzele directe de fraudă electorală, vor căpăta un rol central zvonurile legate de mușamalizarea fraudei și ascunderea dovezilor, precum și o categorie de conținut centrat asupra „corectării” situației presupus frauduloase, prin metode mai mult sau mai puțin extreme.

Ce măsuri iau platformele?

În timp ce platformele mari, precum Twitter, TikTok, Facebook și YouTube, susțin că și-au extins activitatea pentru a detecta și a opri afirmațiile înșelătoare legate de alegeri, mai ales cele care ar putea descuraja votul sau conduce la violență, mențiunile despre „alegeri furate” și „fraudă electorală” au explodat în ultimele luni în mediul online și sunt acum doi dintre cei mai populari trei termeni legați de alegerile midterms.

Măsurile adoptate de Facebook, Twitter, YouTube și TikTok sunt în mare măsură similare celor din 2020.

Eficiența limitată a acestora o cunoaștem în detaliu. Platformele adoptă în mare parte o abordare bidirecțională:

  • eliminarea afirmațiilor înșelătoare sau false
  • amplificarea informațiilor din surse credibile, cum ar fi cele de la oficialii electorali locali și sursele de știri de renume.

Măsurile anunțate sunt insuficiente, iar punerea lor în aplicare lasă de dorit.

În absența unor reglementări macro, precum cele implementate în UE, fiecare platformă poate aplica mai mult sau mai puțin sistematic principiile anunțate pe teritoriul SUA. Mai mult decât atât, platformele digitale au o viziune pe termen scurt, luând precauții suplimentare pentru limitarea dezinformării doar în momente cheie, cum sunt cele electorale.

În schimb, narațiunile care dezinformează circulă pe termen lung în spațiul public, după cum am arătat mai sus.

În concluzie,

Zvonurile și minciunile care au condus la insurecția din 6 ianuarie 2021 nu s-au stins în cei doi ani care au trecut de la acel moment și au furnizat contextul de interpretare pentru desfășurarea alegerilor pentru Congres din 2022.

Deși îmbracă forma unei mișcări populare, narațiunile reunite sub umbrela „Stop the Steal” și „the Big Lie” sunt alimentate deliberat de actori politici, influenceri și alți actori străini din ecosistemul de dezinformare.

Această mișcare este profund dăunătoare la nivel social, deoarece compromite fără dovezi valide încrederea în integritatea alegerilor și, implicit, erodează legitimitatea proceselor democratice.

Este adevărat că erori sau chiar tentative de frauda pot apărea oricând în procesul electoral; tocmai de aceea, există mecanisme legitime de supraveghere și validare. Dar zvonurile lipsite de dovezi care cultivă în mod intenționat neîncrederea și furia reprezintă un abuz asupra democrației și, paradoxal, afectează integritatea alegerilor pe care pretind că o apără.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇