Deși cunoaștem cu toții istoria țării noastre, nu cred că știe multă lume numele complete și corecte ale membrilor familiei regale a României, inclusiv ale regilor care au domnit peste țară.
Aș porni chiar de la numele primului nostru rege, Carol I, care apare menționat astfel în documentul de naștere: Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen.
Este binecunoscută casa nobiliară Hohenzollern-Sigmaringen, dar s-ar putea să fie o surpriză pentru mulți faptul că regele, în afara numelui său Carol (Karl), s-a mai numit din naștere și Eitel, Friedrich, Zephyrinus sau Ludwig.
Regina Elisabeta, soția regelui Carol I, era născută Pauline Elisabeth Ottilie Luise zu Wied. Când s-a căsătorit, în anul 1869, România nu era încă regat, iar viitorul rege era doar domn al Principatelor Unite, ulterior România.
Dar s-a comportat de la început ca o adevărată regină. I se datorează mai multe instituții caritabile, pe care le-a fondat, dar contemporanii o prețuiau și ca om de litere: eseistă, scriitoare și poetă. Poeziile sale, foarte apreciate pentru delicatețea simțămintelor exprimate, le semna cu pseudonimul Carmen Sylva – un alt nume al reginei.
Așa cum se știe, cuplul regal nu a avut alți copii decât o fiică, decedată la o vârstă foarte fragedă. Pentru a asigura continuitatea la tron, conform Constituției, regele Carol l-a numit ca moștenitor regal pe nepotul Ferdinand, respectiv fiul fratelui său mai mare, Leopold, al cărui nume complet era Leopold Stefan Karl Anton Gustaf Eduard Tassilo von Hohenzollern-Sigmaringen.
Fiul lui Leopold, viitorul rege român Ferdinand, purta din naștere următorul nume răsunător: Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen. S-a căsătorit în anul 1892 cu o nepoată a reginei Victoria a Regatului Unit, Maria, care va deveni regină (consoartă) a României. Puțină lume cunoaște însă numele corect și complet al reginei Maria: Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha.
Cum spuneam, se trăgea dintr-o familie distinsă: tatăl ei ducele Alfred, se numea conform actului de naștere Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha, duce de Edinburgh, iar mama era marea ducesă Maria Alexandrovna Romanova, era unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
Deși se trăgeau din aceeași tulpină nobiliară, copiii regelui Ferdinand și ai reginei Maria, șase la număr, din care doar cinci au ajuns la vârsta maturității, au purtat în acte un singur nume, după obiceiul românesc, cum notează istoricul Nicolae Iorga, nu după alte obiceiuri europene.
Primul născut s-a numit Carol, principe moștenitor al coroanei regale. După ce l-a dezmoștenit în două rânduri ca pedeapsă pentru aventurile sale galante, Casa Regală l-a expulzat în final din țară, atribuindu-i și un (nou) nume de familie: Carol Caraiman. Ca să fie clar că nu mai are legătură cu nicio familie cu sânge albastru. A purtat acest nume până la revenirea în țară în 1930, când, printr-o ciudată lovitură de palat, și-a detronat fiul (Mihai), s-a urcat el la tron și a devenit regele Carol al II-lea.
Pentru regele minor și înlăturat, a înființat anume un rang nobiliar românesc, numindu-l Mihai, Mare Voevod de Alba Iulia.
Al doilea născut al cuplului Ferdinand-Maria a fost o fiică și s-a numit Elisabeta. S-a căsătorit în 1921 cu principele moștenitor George al Greciei și a devenit regină (consoartă) la un an de la căsătorie.
Al treilea născut al cuplului s-a numit Maria, după numele mamei sale. Pentru a se deosebi de aceasta, în familie i s-a spus totdeauna Mignon (preluat dintr-un substantiv al limbii franceze, cu sens de „drăgălașă”). „Mignon” s-a logodit în ziua de Crăciun a anului 1921, cu prințul moștenitor Alexandru al Jugoslaviei, devenind după scurt timp regină (consoartă). La Belgrad, i s-a schimbat numele după ortografia locală, devenind din Maria, Marija.
Al patrulea născut s-a numit Nicolae, alintat în familie ca Nicky. S-a căsătorit cu Ioana Doletti, o femeie de statut social necorespunzător pentru rangul său social. Ca urmare, regele Carol al II-lea a hotărât exilarea fratelui său, deși el însuși (regele) făcuse un pas asemănător, când s-a căsătorit în secret la Odesa cu Zizi Lambrino.
Al cincilea născut a fost o personalitate deosebită a familiei regale, Ileana, cunoscută și ca Domnița Ileana. Prin grija mamei sale, regina Maria, i s-a aranjat Domniței în 1931 un mariaj cu arhiducele Anton de Austria, ea primind prin căsătorie titlurile de arhiducesă a Austriei și principesă de Habsburg-Toscana.
Domnița Ileana părăsea România la puțin timp după abdicarea regelui Mihai din 1947. S-a despărțit de arhiducele Anton, s-a recăsătorit în același an cu românul Ștefan Isărescu, a divorțat din nou și s-a recăsătorit cu contele polonez Jaroslav Kottuling, pierit într-un accident aviatic, împreună cu Maria-Ileana (Minola), fiica Domniței din prima căsătorie.
Aceasta a fost ultima picătură, care a determinat-o să se călugărească, într-o mănăstire ortodoxă din Franța, unde a primit un nou nume: Maica Alexandra. S-a sfârșit în 1991.
Al șaselea născut - și ultimul - s-a numit principele Mircea și a murit de febra tifoidă la vârsta de doar 3 ani, în 1916.
Cel din urmă descendent cu drepturi la tron al familiei a fost regele Mihai. Odată cu trecerea lui în neființă, instituția regală rămâne numai un simbol, reînvigorat de personalitatea celui din urmă rege, dar și de societatea politică românească. Spre cinstea ei, societatea recunoaște și respectă Casa Regală, în fruntea căreia nu se mai află decât un Custode al Coroanei.
Sic transit Gloria mundi!
POST SCRIPTUM
Ca să fiu corect, nu pot evita menționarea descendenților rezultați din căsătoria secretă a prințului Carol cu Zizi Lambrino (anulată de tatăl său, regele Ferdinand, dar recunoscută ulterior de unele instanțe europene).
Fiul cuplului s-a numit Mircea Grigore Carol Lambrino, dar și-a atribuit cu de la sine putere și numele Prințul Carol de România. Din prima căsătorile a acestuia cu Hélène Henriette Naravitzine a rezultat un fiu, pe numele lui de botez Paul Philippe, cu pretenții ca aparținând Casei de Hohenzollern, nerecunoscut de aceasta.
Paul Philippe a fost condamnat definitiv la 3 ani și 4 luni cu executare, în dosarul „Ferma Regală Băneasa”. După ce a fugit din țară, a fost prins prin mandat de arestare internațional, arestat și în cele din urmă eliberat temporar, în așteptarea procesului de extrădare care se află în curs.