Rareori, ca jurnalist, ai ocazia să scrii despre o întâmplare pozitivă care interesează o întreagă țară, să anunți apariția unei raze de lumină într-o zi ploioasă cu oameni îngrijorați de viitor.
În jurul orei 10.30, presa din Olanda a publicat informația că a fost găsit coiful de la Coțofenești, împreună cu două din cele trei brățări dacice, furate în data de 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents.
La vremea respectivă, vestea furtului a venit ca o lovitură de ciocan pentru România, o țară aflată în cea mai profundă criză politică după 1990.
Cu doar câteva săptămâni în urmă, mai precis în data de 6 decembrie, alegerile prezidențiale fuseseră anulate în urma unei decizii a Curții Constituționale, după ce primul tur fusese câștigat de Călin Georgescu, un candidat surpriză, susținut de Rusia.
Dar anularea alegerilor a dus la declanșarea unei crize de încredere generală în sistemul democratic din România. Mai mult, a oferit posibilitatea Rusiei de a lansa atacuri hibride la adresa țării noastre, puse în scenă prin agenții de influență pe care-i avea în SUA, în Marea Britanie, în Ungaria și în alte țări.
Luna ianuarie 2025 a fost una dintre cele mai dificile pentru România de la prăbușirea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu, iar vestea furtului “Coifului dacic”, cum e recunoscut în întreaga țară, a fost un eveniment extraordinar, care a dus la creșterea accentuată a neîncrederii în instituții. Teoriile conspiraționiste au explodat, iar susținerea pentru curentele politice extremiste s-a extins și mai mult.
Tunelurile din Munții Bucegi
“În timp ce Olanda critică România pentru lipsa siguranței la granițe – motivul pentru care am și fost ținuți la marginea Schengenului ani la rând –, vedem acum cum o țară considerată un așa-zis exemplu de securitate nu a fost capabilă să asigure protecția unor exponate de o valoare inestimabilă. Dacă nici măcar un muzeu prestigios din vestul Europei nu poate asigura securitatea comorilor noastre, atunci cine ar trebui să o facă?”, a declarat George Simion, liderul formațiunii extremiste AUR, la scurt timp după anunțarea furtului de la muzeul din Olanda.
De asemenea, pe rețelele sociale, în acea perioadă a fost un val de revoltă în care mii de oameni cereau demisii, de la miniștri și până la muzeografi.
Marcel Ciolacu, premierul de atunci, l-a concediat pe Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național, pentru a da satisfacție celor revoltați. Dar nu a fost de ajuns.
Furtul coifului a avut și un impact mai subtil, generând o mobilizare uriașă printre “suveraniști”.
În ultimii ani, o parte a războiului hibrid dus de Rusia împotriva României și nu numai a țării noastre s-a concentrat pe crearea unor curente naționaliste, identitare, cu scopul de a eroda atașamentul oamenilor față de Europa și valorile occidentale.
Astfel, a apărut și promovarea unui “cult al dacilor”, ironic, acest cult a fost numit de mulți comentatori „dacopatie”, un combustibil pentru sute de teorii conspiraționiste - de la soluții magice de însănătoșire și până la Tunelurile din Munții Bucegi, construite, bineînțeles, de daci.
Astfel, furtul coifului a avut un impact psihologic semnificativ asupra populației și, mai ales, asupra celor care credeau în excepționalismul românesc și în teoriile conspiraționiste.
Identitatea celui care a dat comanda, ascunsă
Investigația poliției olandeze, supervizată de procurori locali, dar și de unii veniți din România, s-a desfășurat destul de repede, o parte dintre cei care au fost implicați în sustragere fiind prinși în câteva săptămâni.
În decurs de două luni, 5 suspecți au fost arestați. Marea problemă a fost faptul că nu se găseau coiful și cele trei brățări din tezaur. După o serie de interogatorii, procurorii au ajuns la concluzia că operațiunea fusese o comandă venită din România și executată de membrii unei bande de motocicliști, cunoscută sub numele de Hardliners, care acționa în nordul Amsterdamului.
Nici partea olandeză și nici partea română n-au dat publicității numele celui care ar fi comandat lovitura, fiind de așteptat ca identitatea lui să apară în timpul procesului în care vor fi audiați trei dintre cei puși sub acuzare că au furat coiful și brățările, fiind programat să debuteze în data de 14 aprilie.
Dacă nici în timpul procesului nu apare, atunci este ținută secretă la cererea părții române, cu implicații serioase în ce privește modul de acțiune și motivul realizării furtului.
Multă vreme s-a sugerat că persoana care a investit și pregătit operațiunea ar face parte dintr-o grupare de interlopi, având ca obiectiv să-și negocieze ieșirea din închisoare, dar pe parcursul timpului a apărut și teoria că furtul a fost executat la cererea unui colecționar din România.
Până când identitatea celor care au inițiat furtul nu va fi făcută publică, rămânem pe terenul speculațiilor. Dar numele persoanei sau persoanelor din România implicate este esențial pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu adevărat în Olanda, în data de 25 ianuarie 2025.
Cel puțin o persoană de cetățenie română, Andrei B., în vârstă de 38 de ani, care nu face parte din gruparea de motocicliști, a fost implicată și audiată în cadrul anchetei.
O sofisticată acțiune de sabotaj?
Contextul de la momentul furtului a fost unul complicat, iar criza coifului a pus în pericol securitatea și independența țării.
România era atunci o țintă, cu instituțiile paralizate de anularea procesului electoral, sub presiunea imensă a Rusiei, care activase o puternică rețea de influență.
E foarte greu de crezut că polițiștii și procurorii care au investigat acest caz nu știu cine e la capătul firului. Întrebarea e dacă opinia publică va afla.
În continuare, operațiunea de furt a coifului arată ca o sofisticată operațiune de sabotaj în care sunt implicate grupări interlope din România și Olanda cu scopul de a destabiliza sistemul politic de la București, în contextul anulării alegerilor.
Kremlinul, pe tot parcursul ultimilor ani, a recrutat indivizi și grupări criminale pentru a distruge ținte și a provoca daune pe teritoriul Europei.
Peste 100 de atacuri și sabotaje au fost documentate din 2022 și până acum, inițiate de agenții Kremlinului cu scopul “de a slăbi coeziunea NATO, a perturba aprovizionarea cu arme și a crea instabilitate”, se arată într-un raport al unei importante companii de informații și securitate din Marea Britanie.
“Rusia desfășoară o campanie de sabotaj și subversiune din ce în ce mai intensă și violentă împotriva unor ținte europene și americane din Europa, condusă de serviciile de informații militare ruse (GRU). Numărul atacurilor rusești aproape s-a triplat între 2023 și 2024. Printre țintele principale ale Rusiei s-au numărat transporturile, guvernul, infrastructura critică și industria, iar principalele arme și tactici utilizate au inclus explozibili, instrumente contondente sau ascuțite (cum ar fi ancore) și atacuri electronice. În ciuda creșterii numărului de atacuri rusești, țările occidentale nu au elaborat o strategie eficientă pentru a contracara aceste atacuri”, se arată și într-un raport al Centrului Internațional pentru Studii Strategice.
Cel puțin până acum, în România nu au avut loc rețineri sau arestări în conexiune cu furtul coifului și al brățărilor, deși autoritățile olandeze au anunțat de aproape un an că în operațiune sunt implicate și persoane din România.