Joi dimineață, specialiștii din DGA Suceava au descoperit secretul lui Polichinelle: este greu să obții permisul de conducere fără să dai șpagă.
Rămâi perplex observând că alții țin încă secretul ascuns, deși șpaga este un fenomen universal și trebuie să fii Haplea ca să-ți închipui că tentația îi atrage numai pe suceveni și pe alții deloc. Nimic nu este mai ispititor decât un permis de conducere, atunci când nu-l ai și aproape nu există colțișor de țară unde să nu funcționeze nobilul principiu: dă-mi, ca să-ți dau.
Un distins literat spunea că șpaga este cancerul societății românești și că cel mai important pas în drumul nostru spre Europa este să găsim antidotul împotriva acestui flagel. Aș adăuga de la mine că, dacă șpaga este o boală atât de gravă, apoi focarul infecției se află exact acolo unde se eliberează tentantele permise auto.
Comoara din peștera lui Ali-Baba descoperită la Suceava
România este raiul îmbogățițior peste noapte, al celor care n-au reușit să ia diplome, nici certificate doveditoare că au absolvit undeva ceva, dar au reușit să dea tunuri. Cine dă tunuri are bani, iar cine are bani are totul. Totul, inclusiv permisul de conducere, pe care nu l-ar obține în veci, dacă ar trebui să treacă proba de sală.
Așadar, DGA a descoperit că acolo, la Suceava, se încasa șpagă pentru obținerea permiselor de conducere, iar șpăgacilior suceveni le-au fost ridicate bunuri, ceva cam cât peștera lui Ali-Baba:
-1.225.000 euro;
-790.000 lei;
-12.000 dolari;
-1.500 lire sterline;
-37 ceasuri de lux;
-21 brățări;
-18 lanțuri și 4 pandantive de aur;
-8 autoturisme de lux
Mi-am permis să redau lista, așa cum a fost transmisă prin comunicatul DGA, căci, privind-o, îți pui o întrebare elementară: oare câte persoane și-au depus obolul la constituirea respectivei peșteri a lui Ali-Baba?
Întrebarea este cu schepsis, căci răspunsul sugerează câte persoane circulă pe drumurile patriei cu permise șpăguite, amenințând sănătatea și viața celorlalți participanți la trafic, care degeaba au promovat proba de sală și cea de traseu, când alții le ies în cale nu numai fără să aibă habar de regulile de circulație, dar fără să știe măcar cum se parchează mașina fără s-o acroșezi pe a vecinului.
Iar noi ne mirăm de ce tocmai în România se produc cele mai multe accidente de circulație și de ce exact aici accidentele se soldează cu cele mai multe cazuri mortale – indicator la care suntem iarăși campioni europeni.
Semnal clar către hoți: furați, furați, furați!
Cifrele sunt amețitoare și, fără îndoială, șpăgarilor le-a trebuit timp să agonisească atâta pradă. DGA Suceava și-a făcut datoria, jos pălăria, dar mă întreb, de unde atâta curaj la cei care dau șpagă, la cei care o primesc și – nu-mi vine să cred! – la cei care o pretind cu tupeu, la practicanții fără rușine ai principiului de care vorbeam mai devreme: dă-mi, ca să-ți dau?
Oameni buni, curajul l-am dat noi, societatea noastră perversă, oameni aleși de noi ca fiind cei mai de ispravă, pe care noi i-am pus în posturi de seamă, dar care au dat liber la furat, știindu-se ei înșiși cu musca pe căciulă.
Este cineva atât de naiv încât să-și închipuie că a rămas fără consecințe îndepărtarea din post a doamnei Kovesi? Orice șpăgar a simțit că DNA este slab, că este atacat de sus, că a fost decapitat și că nu mai are forța de altădată.
În opinia mea, îndepărtarea spectaculoasă a doamnei Kovesi a dat un semnal de zile mari către hoți: furați cât puteți, furați, furați, furați, DNA este decapitat! Poate exagerez, dar cred că dacă fosta șefă a DNA n-ar fi fost îndepărtată din post, n-ar fi avut chiar așa curaj șpăgarii suceveni să agonisească o comoară, cât peșera lui Ai-Baba.
Măseaua stricată din gingia bolnavă a celei mai vechi universități din țară
Ceea ce s-a întâmplat cu domna Kovesi este o rușine pe obrazul României, iar rușinea este cu atât mai mare, cu cât autorul moral și material al faptului predă nestingherit știința dreptului la cea mai veche Universitate din țară.
Nu pot aduce acuze Guvernului Orban, atât timp cât luptă cu pandemia nu mai rău decât orice alt guvern european. Totuși, m-aș fi așteptat ca, până azi, să-l fi pus cineva la stâlpul infamiei pe acel Tudorel Toader, lacheul lui Dragnea, servitorul lui Tăriceanu, mausul Dăncilei, jucăria lui Iordache, a lui Nicolicea și a guralivului Șerban Nicolae.
N-aș spune vorbă mare dar își luase într-atâta nasul la purtare respectivul Tudorel, încât îl pusese în poziție de sluj chiar și pe echidistantul Dorneanu, pe respectatul Avocat al Poporului, ba într-un moment de euforie lăsa de înțeles că înșiși înțelepții Comisiei Europene de la Veneția ciulesc urechile speriați, când aud că se apropie de ușa lor, cu gondola, nea Tudorel, al nostru! O, sole mio!
Ciudat lucru! Pretindem că PSD și-a pierdut puterea, că i-a fost smulsă de alții, că acești alții sunt hotărâți să puna o nouă ordine în țară, dar într-un an de mandat ei n-au fost în stare să extragă o măsea stricată din gingiile bolnave ale celei mai vechi Universități din țară.
Ministrul care doarme-n papuci
Faptul că Tudorelul lui Dragnea încă mai profesează dreptul la o prestigioasă universitate constituie cea mai neagră bilă în primul an de mandat al ministrului Predoiu. Și m-aș întreba, dacă domnul Predoiu n-a fost în stare să rezolve această problemă într-un an, la ce ne mai putem aștepta de la domnia sa în următorii ani – în cazul când ar mai rămâne la guvernare?
Nu-mi permit să pretind ca Tudorel Toader să fie ejectat din scaunul lui de rector. Autonomia Universității este sfântă. Dar există toate motivele pentru urmărirea penală a celui care și-a bătut joc la București de un demnitar care și-a găsit dreptatea la Bruxelles.
Nu s-a pretat dânsul la un fals intelectual, atunci când a conceput cele 20 de acuze grave la adresa doamnei Kovesi, toate demontate de dânsa una câte una, cu argumente pe care el, ministrul, nici n-a catadixit să le asculte?
Ar fi fost suficient ca una singură din acuze să fie justificată, pentru ca autoritățile de la Bruxelles s-o fi refuzat pe candidata Kovesi. Întregul efort al lui Tudorel s-a dovenit o colecție de falsuri, maculate în întregime la C.E.
Și, cel mai grav, folosind aceste falsuri, dânsul a obținut revocarea procurorului șef al DNA, cu complicitatea clară a CCR și forțând mâna președintelui țării, care a semnat un act contre coeur. Chiar mă întreb, asemenea fapte grave, care au afectat munca și autoritatea procurorilor, nu trebuie pedepsite exemplar?
Iar dacă trebuie pedepsite, cine altul ar putea avea inițiativa, decât numai Guvenul, prin ministrul Justiției, care promitea multe înainte de instalare și care de peste un an doarme în papuci?
Este puternic Guvernul Orban, întrucât luptă cu pandemia, sau este slab, întrucât nu știe să se ferească de călcâiul lui Ahile?
Dând pe mâna Justiției licheaua care s-a pus în slujba unui Dragnea, a unui Tăriceanu sau a Vioricăi, Guvernul Orban ar fi trimis către DNA un semnal că este puternic, că știe să-i apere pe oamenii care aplică Legea.
Lăsând licheaua la voia întâmplării, Guvernul trimite semnal că este slab și e mare lucru dacă DGA Suceava a avut curajul să descopere acolo peștera lui Ali-Baba.
Să-mi fie iertat, dar cel puțin pentru faptul că nu s-a priceput (refuz să cred că n-a vrut) să-l dea pe mâna Justiției pe vinovatul pentru izgonirea poate a celui mai merituos procuror al țării, ministrul Cătălin Predoiu este călcâiul lui Ahile în Guvernul Orban.
Nu mai suntem în ceasul al doispezecelea. Suntem într-al treisprezecelea. Cu fiecare zi de menținere a călcâiul lui Ahile, comorile din toată țara ascunse prin tot felul de peșteri ale lui Ali Baba au șanse să crească și să rămână ascunse. DNA este încă timorat. Rareori îndrăznește cineva să se dea viteaz în numele DNA, ca la Suceava.
Guvernul n-a trimis încă semnal că este puternic și mi-e teamă că aici nu este în joc numai prestigiul Guvernului. Este și al președintelui Iohannis, care girează acest guvern, cu călcâiul lui Ahile cu tot.