Înainte de a pleca spre Washington pentru a participa la Consiliul Păcii, clubul diplomatic lansat de Donald Trump, președintele României a anunțat că principalul motiv pentru care a decis să se alăture acestui controversat proiect e reprezentat de încercarea de-a reface “relațiile privilegiate” cu SUA.
În extinsul interviu oferit Radio România Actualități, Nicușor Dan admite din nou că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a provocat o schimbare a atitudinii administrației Donald Trump față de țara noastră.
Odată cu trecerea timpului, se conturează tot mai mult imaginea că România a fost cea mai lovită membră NATO de atacurile hibride ale Rusiei.
Colapsul politic provocat în noiembrie 2024 și documentat pe larg ca fiind rezultatul unei acțiuni intense, puternice și sofisticate lansate de Kremlin și executate de rețelele de influență de la București a reprezentat un mare succes al Moscovei și un eșec greu de interiorizat de instituțiile din sistemul de apărare a României.
Problema e atât de complicată, iar eșecul serviciilor de informații atât de extins, încât Nicușor Dan, deși a promis în repetate rânduri că va veni în fața opiniei publice cu un raport complet despre ce s-a întâmplat în noiembrie 2024 și cum a fost propulsat Călin Georgescu de către serviciile secrete ruse în finala prezidențială, n-a reușit s-o facă până acum.
Mici schimbări în tăcere
La sfârșitul lunii ianuarie, fără prea mult tam-tam, generalul Mihai Șomordolea, secretarul CSAT, a fost eliberat din funcție după ce a activat 11 ani în această poziție.
Secretarul CSAT este elementul cheie în ce privește comunicarea dintre președintele țării și serviciile de informații. Acesta pregătește ședințele, administrează întreaga documentație, adică strânge rapoartele cerute de la instituții și monitorizează implementarea hotărârilor CSAT, conform legii.
Din atribuțiile prevăzute, reiese faptul că secretarul CSAT este și cel care coordonează realizarea unui raport de complexitatea celui promis de Nicușor Dan.
SCHIMBARE. Noul secretar CSAT este generalul Sorin Cîrstea, comandant al Centrului de Operații Psihologice din cadrul Ministerului Apărării Naționale. El l-a înlocuit pe generalul Mihai Șomordolea - Foto: Presidency.ro
Un indiciu care arată cât grav afectate au fost instituțiile din sistemul de apărare a României de asaltul hibrid al Rusiei e și acela că, în locul Mihai Șomordolea, Nicușor Dan l-a numit în poziția de secretar CSAT pe generalul Sorin Cîrstea, comandant al Centrului de Operații Psihologice din Ministerul Apărării Naționale, adică persoana cea mai calificată din țară în ce privește acțiunile defensive împotriva războiului hibrid dus de Rusia pe teritoriul României prin infiltrări, disimulări, recrutări de persoane cheie, dar și utilizarea rețelelor sociale și a mijloacelor de comunicare în masă.
“…au existat anumite dubii, neîncredere, poate, după alegerile anulate din 2024 din partea administrației americane, și față de tot acest context, cred că prezența României prin președintele ei ajută la a clarifica odată pentru totdeauna, și diplomatic, și față de cetățeni, care este relația adevărată bilaterală între România și Statele Unite…”, a declarat Nicușor Dan, președintele României, în interviul pentru postul public de radio.
Răspuns pentru rețelele sociale
Din poziția șefului statului reiese faptul că era destul de important ca, până la această întâlnire, raportul despre ce s-a întâmplat la alegerile din noiembrie 2024 să fi fost făcut public.
Amânarea lui repetată indică existența multor complicități, eșecuri și slăbiciuni în sistemul de apărare, care au favorizat colapsul instituțional de atunci.
Efectele crizei se resimt și astăzi, iar faptul că Nicușor Dan nu reușește să numească directori la SRI și SIE, de asemenea indică o anumită slăbiciune decizională, dar și probleme mari în interiorul agențiilor de informații.
Invitația în SUA există, așa cum am comunicat public încă din luna mai, când a fost acea convorbire telefonică cu președintele Trump și în funcție de agendă și pentru că va fi o vizită care va avea o puternică componentă economică, în momentul în care chestiunile economice vor fi suficient de mature pentru o discuție între președinți, vizita se va întâmpla...
Nicușor Dan, președintele României, interviu Radio România Actualități
Vestea bună e aceea că Uniunea Europeană și statele membre după ce au fost martore la atacul asupra României și au trecut prin șocul ca un candidat creat pe TikTok să ajungă în finala prezidențială într-un stat membru NATO au reacționat.
Franța e prima țară care a adoptat o legislație dură în ce privește accesul minorilor pe rețelele sociale, impunând vârsta de 15 ani.
Norvegia și Albania sunt alte două state europene, non UE, care au adoptat legi care limitează accesul pe rețelele sociale.
Parlamentul European a votat o recomandare către statele membre, care nu e obligatorie, de a restricționa accesul tinerilor cu vârsta sub 16 ani pe rețelele sociale.
De asemenea, în cel puțin alte opt state membre UE se află în dezbatere propuneri legislative în acest sens.
Războiul hibrid, tot mai scump pentru Rusia
Acest val de reglementare a fost generat de o îngrijorare majoră apărută la nivelul conducerilor politice în ce privește pericolul reprezentat de campanii supra-statale care amenință sănătatea, independența și stabilitatea țărilor.
Restricțiile legale înseamnă cel mai puternic avertisment adresat platformelor sociale care trebuie să-și revizuiască procedurile de funcționare și să se adapteze pierderii a milioane de utilizatori.
Dar în spatele ușilor închise e un conflict deschis între miliardarii americani care controlează marile platforme sociale și Comisia Europeană în ce privește DSA (Digital Services Act), legea europeană care reglementează funcționarea aplicațiilor de comunicare pe teritoriul continentului.
Obiectivul principal al Digital Services Act este de a crea un spațiu digital care să respecte drepturile fundamentale ale cetățenilor și consumatorilor. Prin stabilirea unui set clar de norme la nivelul Uniunii Europene, DSA permite, de asemenea, platformelor mai mici, IMM-urilor și start-up-urilor să se extindă în Europa, promovând inovarea, creșterea economică și competitivitatea...
Comisia Europeană
Pentru Meta, Google și X, Europa înseamnă jumătate din traficul rețelelor sociale, o sursă uriașă de venituri din publicitate. Orice reglementare vine la pachet cu reducerea acestui trafic și a încasărilor.
Până acum, Comisia Europeană a rezistat asaltului miliardarilor americani care l-au folosit și pe Donald Trump pentru a-și atinge scopurile.
În acest context, războiul hibrid al Rusiei e tot mai greu și scump de dus. El a beneficiat de lipsa de reglementări și posibilitatea de a desfășura campanii supra-statale, extrem de eficiente, cu investiții mici în comparație cu rezultatele spectaculoase obținute.
Astăzi, Kremlinul e în criză de resurse din cauza costisitorului război din Ucraina, dar și din cauza faptului că măsurile de apărare ale statelor și ale Uniunii Europene sunt tot mai eficiente.
Participarea lui Nicușor Dan la Consiliul Păcii nu va îmbunătăți peste noapte relația dintre România și SUA atâta timp cât în interiorul MAGA sunt o serie de lideri care folosesc eșecul politic și instituțional din noiembrie 2024 al țării noastre pentru a se război cu Uniunea Europeană, în general, cu Franța și Germania, în special.
Faptul că încă nu am reușit să ne revenim după criza politică de atunci reprezintă principalul motiv pentru care Nicușor Dan e obligat să adopte o poziție ambiguă, prins în conflictul politic dintre SUA și Europa.