Concedierea a peste 300 de angajați de la The Washington Post, decisă de proprietarul Jeff Bezos, este văzută ca un nou semnal al slăbirii presei independente din SUA într-un moment critic pentru democrația americană.
Potrivit unei analize The Guardian, reducerile masive de personal – care au afectat inclusiv corespondenți din zone de război precum Ucraina și Orientul Mijlociu – alimentează temerile că marile redacții, cu patroni miliardari tot mai dispuși la compromisuri, cedează presiunilor politice și economice ale administrației Trump.
- „Asistăm la o crimă la Washington Post”. Cum distruge miliardarul Bezos un ziar cu o istorie de 150 de ani și de ce contează
- Publisherul Washington Post, Will Lewis, și-a anunțat demisia, în plin proces de concedieri masive. Prima reacție a lui Bezos
„Emailul a ajuns la Lizzie Johnson într-o după-amiază, în Ucraina, unde relata despre război. Rusia lovea din nou rețeaua electrică, iar ea lucra din mașină, fără căldură, fără curent, fără apă, scriind cu creionul pentru că cerneala îngheață.
Subiectul mesajului: „Vești dificile”.
Conținutul: postul ei la The Washington Post fusese desființat.
„Tocmai am fost concediată de Washington Post dintr-o zonă de război. N-am cuvinte”, a scris ea pe X.
Nu era singura.
Proprietarul ziarului, miliardarul Jeff Bezos, a anunțat concedierea a peste 300 de angajați – aproape o treime din redacție. Au dispărut departamente întregi: sport, cultură, mare parte din echipele locale și corespondenți din zone „grele” precum Ucraina și Orientul Mijlociu.
Într-un moment în care democrația americană este supusă unor presiuni fără precedent din partea lui Donald Trump, una dintre cele mai importante instituții de presă din lume a fost, practic, eviscerată.
Pentru mulți, nu e doar o decizie economică. E un semnal de alarmă politic”, scrie The Guardian.
De la „salvator” la tăieri masive
Când Bezos a cumpărat ziarul în 2013, pentru 250 de milioane de dolari, jurnaliștii l-au privit ca pe un salvator. A investit bani, nu a intervenit în redacție și a susținut publicația în primul mandat Trump.
Atunci, Washington Post a adoptat sloganul devenit celebru: „Democracy dies in darkness” – „Democrația moare în întuneric”.
Astăzi, mulți se întreabă dacă întunericul nu vine chiar din interior.
Fostul editor-șef Marty Baron a vorbit despre „o pată urâtă” pe reputația ziarului, acuzând „eforturi grețoase de a-i face pe plac lui Trump”. Legendarul Bob Woodward, unul dintre reporterii Watergate, a numit momentul „printre cele mai negre zile din istoria instituției”.
Iar ironia este crudă: corespondenți de război sunt concediați exact când lumea arde.
Frica de a-l supăra pe Trump
Bezos nu are nevoie de bani, mai scrie The Guardian. Averea lui depășește 200 de miliarde de dolari. Pierderile anuale ale ziarului – aproximativ 100 de milioane – ar putea fi acoperite din câștigurile unei singure săptămâni.
De ce atunci aceste tăieri brutale?
În redacție circulă o explicație incomodă: frica de represalii politice.
În primul mandat Trump, Amazon a pierdut un contract uriaș cu Pentagonul, de 10 miliarde de dolari, iar compania a susținut în instanță că a fost o pedeapsă politică pentru modul în care Washington Post a relatat despre administrație.
Unii foști jurnaliști cred că Bezos a tras o concluzie rece: să ții piept Casei Albe costă prea mult pentru imperiul său de afaceri.
De aici și schimbarea de ton: ziarul a renunțat la susținerea electorală a candidatei democrate înaintea alegerilor, au fost impuse restricții ideologice pe pagina de opinii, iar acum vin concedierile masive.
Pentru critici, sintagma este una dureroasă: nu este decât o formă de auto-cenzură corporatistă.