Un București nemulțumit, fără un favorit clar, își caută direcția. Cu o săptămână înaintea scrutinului din 7 decembrie pentru viitorul primar general, electoratul din principalul oraș al României, măsurat de Agenția de Rating Politic (ARP), nu are un favorit. Iar fragmentarea politică face ca alegerile să poată fi câștigate cu aproximativ 25% din voturile valid exprimate. În cifre reale și raportat la prezența la urne estimată, de sub jumătate din electorat, legitimitatea viitorului primar va rezulta din votul a circa 200.000 de alegători.
Din acest peisaj dominat de lipsa unui pol agregator în cel mai mare oraș al României nu lipsește nici pesimismul social. Cu atât mai mult, în această combinație de factori, rezultatul este imposibil de anticipat.
”Și va fi așa până la final”, spune consultantul politic Cristian Andrei, coordonatorul studiului realizat de ARP. Dar, adaugă sociologul, ”este periculos pentru democrație dacă o minoritate bine organizată și mai fanatică poate pune mâna pe putere așa ușor”.
Un oraș fără direcție clară
Sondajul realizat de Agenția de Rating Politic arată o stare accentuată de pesimism.
Mai mult de jumătate (55,8%) dintre bucureșteni cred că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, față de doar o treime (36,6%) care văd lucrurile într-o tendință pozitivă. Printre cei din urmă se numără electoratul candidaților considerați reformiști, precum Cătălin Drulă. Evident, în jumătatea nemulțumită se regăsesc votanții candidaților percepuți ca fiind de protest sau anti-sistem.
Aceste diferențe conturează un oraș în care percepția realității depinde masiv de afinitatea politică.
Intenția declarată de prezență la urne este estimată la 44-46%, un nivel moderat pentru o capitală europeană.
”E în medie sau chiar peste media Bucureștiului. Acesta e corpul electoral tradițional în București”, punctează coordonatorul studiului.
În privința intenției de vot, doar 38,6% dintre respondenți se declară ”foarte hotărâți”; aproape 27% au o preferință, dar încă ezită, iar 18,1% nu s-au decis în privința candidatului.
Printre cei care afirmă că vor merge sigur la vot, 13,5% nu au o opțiune conturată. Aceste cifre explică de ce cursa rămâne extrem de strânsă, cu toți candidații relevanți despărțiți de 4-5 procente.
”Rezultatul va fi oarecum ca o loterie. Și zic asta pentru că foarte mulți sunt indeciși, inclusiv dintre cei care au azi o opțiune: se pot schimba sau sta acasă. Ai candidați cu susținere slabă. Iar de aici, cu diferențele foarte mici, orice gest sau criză poate schimba rezultatul. Așa că factorul care va determina, realist, scorul va fi lehamitea: hai să votăm că n-avem ce face și ne decidem acolo”, spune Cristian Andrei, într-o analiză pentru DW.
”Ce poate înclina radical scorul? Poate fi ori o retragere de candidat, ori o greșeală gravă. Altceva nu prea ai ce. Dezbaterile sunt ocolite, partidele din București sunt doar niște sedii, fără capacitate de mobilizare, politica națională nu-i ajută pe candidații coaliției nici ea, din contră. Probabil vom asista la suporteri care vor isteriza lumea să iasă la vot, dar nici asta nu va funcționa prea mult”.
Ce fel de primar își doresc bucureștenii
Dacă votul este dispersat, profilul ideal al viitorului primar este surprinzător de coerent: Bucureștiul nu caută atât competență managerială, cât dreptate și integritate. O treime din alegători și-ar dori ca alesul să fie ”cinstit, corect, incoruptibil, transparent”. Profilul acesta vorbește despre nemulțumirea față de administrațiile anterioare.
În mod tradițional, de la un primar, așteptările sunt să fie ”bun administrator”, ”gospodar” sau ”aproape de oameni”. În sondajul ARP, aceste calități apar abia în urma corectitudinii titularului.
Electoratul proiectează asupra primarului ideal propriile frustrări, nu neapărat o agendă urbană convergentă. În mod neașteptat pentru un oraș sufocat de trafic și cu infrastructură deficitară, prima îngrijorare a alegătorilor este corupția din primărie (20,5%).
Problemele clasice ale urbanului românesc, traficul (17,9%), termoficarea (11%) și transportul public sunt eclipsate de protest.
E o notă proastă și pentru încrederea cetățenilor în competența administrativă. Corupția funcționează, potrivit autorilor sondajului, ca un intermediar pentru o nemulțumire socială mai amplă, dincolo de administrația locală.
Fracturi economice și culturale
Analiza ARP arată că și percepția economică influențează semnificativ opțiunile politice. Respondenții care se declară în dificultate financiară se orientează în special spre candidați anti-sistem, în timp ce alegătorii cu venituri ce permit economisirea preferă candidați cu profil administrativ. Este o tendință observată și în alte capitale europene.
Aceeași fragmentare este vizibilă și la tema muncitorilor străini: 38% consideră impactul lor ”pozitiv”, 23% ”negativ”. Iar distribuția pe electorate reproduce aproape perfect polarizarea ideologică.
Ce nu este acest sondaj: fără procente de vot
Autorii precizează că sondajul nu și-a propus să publice intențiile de vot, pentru a respecta competiția electorală și pentru că diferențele dintre candidați se situează în marja de eroare.
Sondajul a fost realizat online, în perioada 19-25 noiembrie 2025, pe un eșantion de 1155 de respondenți adulți din București. Modelul utilizează post-stratificare și ponderare în funcție de variabile demografice și de comportament electoral. Marja de eroare este de ±2,9%. Datele provin dintr-un panel internațional de respondenți online, prin metoda CAWI (Computer-Assisted Web Interviewing).
Cum e țara, așa e și capitala
Bucureștiul rămâne, însă, un indicator sensibil al tendințelor politice naționale: volatilitate electorală ridicată, oboseală față de corupție și de modul în care funcționează administrația, precum și căutarea unui lider perceput drept incoruptibil.
Indiferent cine va câștiga alegerile din 7 decembrie, acestea nu vor oferi doar un primar, ci o radiografie a așteptărilor României urbane și a raportării sale la guvernare și la instituții.
„S-a creat o impresie falsă anul trecut: că nemulțumirea e doar în rural și că urbanul are alte gânduri. E greșit: noi trăim pe un clivaj nou care taie sau ne traversează prin straturile sociale, deci și în București.
Cei care nu au avut de câștigat în ultimii mulți ani sau nu văd un viitor sunt peste tot: în urban și în rural. Iar în București asta se combină cu diferențele tot mai mari de nivel de trai între categorii.
Alegerile sunt un barometru al clivajului și, pe ce se vede în sondaj, cu siguranță există deja multă tensiune și nemulțumire și în București, deloc neașteptat. Mă refer mai ales la dorința pentru acel profil de primar corect/necorupt”, conchide Cristian Andrei, coordonatorul sondajului realizat de Agenția de Rating Politic.
Cristian Ștefănescu