Președintele interimar Ilie Bolojan este un alt tip de politician, cu care românii nu sunt obișnuiți. Îi sunt străine demagogia, populismul, frazele gonflate și patriotismul răstit.
Mass-media au insistat încă dinaintea apariției lui Crin Antonescu în peisajul politic de după anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie asupra soluției Bolojan pentru coaliția PSD-PNL-UDMR la alegerile din mai.
În mod firesc, desemnarea candidatului ar fi trebuit să rezulte din scorurile sondajelor interne, avându-i ca protagoniști pe președinții PSD și PNL, Marcel Ciolacu, respectiv Ilie Bolojan. Nimeni nu a vorbit despre asemenea sondaje, jocurile s-au făcut la masa verde, iar actualul președinte interimar a fost scos pe tușă, deși mai multe voci, din ambele părți, au contestat candidatura lui Crin Antonescu.
Înainte de a ajunge președinte interimar, Ilie Bolojan, în calitatea de președinte al PNL, a semnat un protocol împreună cu Marcel Ciolacu prin care coaliția a stabilit să aibă un candidat comun la prezidențialele din mai. Bolojan a spus în mai multe rânduri că decizia „a fost un lucru bun, pentru a evita certurile în coaliție“ și că nu vrea să încalce acel protocol.
Nu a spus însă niciodată că i s-ar fi propus să fie el candidatul coaliției, și nu Crin Antonescu. Nu s-a ținut cont de faptul că în timpul scurt cât a condus PNL a reușit să crească substanțial scorul partidului. Nu s-a ținut cont de faptul că, în calitatea de președinte al Senatului, a făcut prima reformă a instituției, prin care a fost redus personalul de pe lângă cabinetele demnitarilor și de pe lângă grupurile parlamentare. O serie de sinecuriști a trebuit să plece acasă.
O propunere a lui Bolojan ar fi schimbat soarta alegerilor din noiembrie
Cu puțin timp înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie, Ilie Bolojan le-a propus candidaților Nicolae Ciucă, Mircea Geoană și Elena Lasconi să susțină un singur candidat. La vremea respectivă, Călin Georgescu era ca și inexistent, pericolul de a intra în turul doi fiind George Simion. Mobilul propunerii lui Bolojan a fost acela că președintele PNL, generalul Ciucă, stătea foarte prost în sondaje, iar o astfel de formulă coagulantă ar fi câștigat detașat în primul tur de scrutin, cu șanse reale de a da viitorul președinte.
Scorul obținut de Călin Georgescu, care a uimit pe toată lumea, ar fi fost de departe depășit de un singur candidat reprezentându-i pe cei trei: Lasconi, Ciucă sau Geoană. La scrutinul din 24 noiembrie, Georgescu a obținut 23% din voturi, iar suma voturilor celor trei a fost de aproximativ 34%. Un decalaj confortabil, care să nu dea bătăi de cap candidatului pro-european în turul doi, oricare ar fi fost acela.
Întrebarea care se pune este dacă în presupusul scenariu Călin Georgescu ar mai fi fost văzut ca un pericol la fel de mare cum s-a dovedit ulterior, după anularea alegerilor de către Curtea Constituțională.
Un sondaj publicat recent de Avangarde arată că 56% dintre români consideră că Ilie Bolojan nu este pregătit să candideze la alegerile prezidențiale din mai, în timp ce 29% apreciază că ar fi un candidat potrivit pentru funcția de președinte.
La prima vedere, procentul de susținători nu i-ar fi dat nicio șansă președintelui interimar să ajungă la Cotroceni. Dar dacă ne uităm la scorul din sondaje al lui Crin Antonescu, lucrurile arată diferit. Un sondaj publicat de SOCIOPOL în urmă cu câteva zile, când candidatura lui Călin Georgescu încă nu fusese respinsă de BEC și ulterior de CCR, arată că Antonescu se situa pe locul patru, cu 14% din voturi, după Georgescu, Ponta și Nicușor Dan.
În aceste condiții, scorul de 29% pe care l-ar fi obținut Ilie Bolojan comparativ cu cel al lui Crin Antonescu nu mai e de neglijat. Sigur că după scoaterea din cursă a lui Călin Georgescu lucrurile se complică, dar o susținere a lui Bolojan de coaliția PSD-PNL-UDMR la care s-ar fi adăugat susținerea USR, așa cum a declarat Elena Lasconi, i-ar fi dat mai multe șanse actualului președinte interimar de a ajunge în turul doi și ulterior de a ajunge președinte.
Un posibil președinte captiv al actualei coaliții
Oricum, lucrurile sunt putrede prin scoaterea la înaintare a lui Crin Antonescu. Deși ultimii ani și i-a petrecut la Bruxelles, trăind „din salariul soției și din economii“, e perceput pe bună dreptate ca om al sistemului. Mai mult decât atât, românii își amintesc de puciul din vara anului 2012, când împreună cu Victor Ponta l-a suspendat pe fostul președinte Traian Băsescu și a decapitat unele din cele mai importante instituții, de la Institutul Cultural Român condus de Horia Roman Patapievici, până la Avocatul Poporului Gheorghe Iancu.
De ce asul din mânecă al coaliției e Crin Antonescu? Pentru că, spre deosebire de Ilie Bolojan, nu are conduita hotărâtă, decentă, responsabilă, reformatoare pentru cea mai înaltă funcție în stat. E populist, arogant, vorbește în lozinci. Ar fi un președinte captiv partidelor care l-ar propulsa la Cotroceni. Cu Marcel Ciolacu în funcția de premier, ar face un tandem USL de neclintit în următorii ani.
Într-o postare pe Facebook, Crin Antonescu își arată grandomania și autosuficiența: „Am învățat, am construit, am dus bătălii, am trăit nebănuite triumfuri și dureroase înfrângeri. Am trăit și am făcut istorie.“
Spre comparație, citez un angajament al lui Ilie Bolojan, în cadrul unui interviu la Digi24: „Doresc să las lucrurile mai bune decât le-am găsit, iar când merg pe stradă, să nu am un disconfort atunci când mă uit în ochii oamenilor. Asta încerc să fac și cât timp sunt la Cotroceni.“
Autor: George Arun