Acum cinci ani, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a dedicat primul discurs despre starea Uniunii Europene planurilor sale de a folosi pandemia de Covid drept catalizator pentru schimbări pozitive. Acum, ea spune că „Europa trebuie să lupte”.
Discursul de miercuri a fost marcat de o interpretare sumbră a evenimentelor geopolitice – de la războiul şi vărsarea de sânge din Ucraina şi Gaza, la presiunea economică exercitată de preşedintele american Donald Trump şi la creşterea costurilor de trai, relatează Politico.
Discursul adresat Parlamentului European de la Strasbourg a stabilit priorităţile Comisiei pentru săptămânile şi lunile următoare, în timp ce UE se confruntă cu provocări geopolitice şi strategice majore.
Într-o primă sesiune parlamentară animată după vacanţa de vară, şefa Comisiei Europene s-a confruntat cu dezaprobări şi huiduieli din partea deputaţilor europeni – în principal din partea extremei drepte în timp ce vorbea despre Gaza, dar mai târziu, când s-a referit la maşinile ecologice, chiar şi dinspre partea celor care au susţinut-o la învestire.
„Uniunea noastră este, în esenţă, un proiect de pace”, a declarat von der Leyen. „Dar adevărul este că lumea de astăzi este nemiloasă”. Europa „trebuie să lupte pentru locul său” într-o lume marcată de „ambiţii imperiale” şi dependenţe care sunt „folosite fără milă ca arme”, a explicat ea.
5 concluzii rapide
Politico prezintă cinci concluzii rapide desprinse după discursul Ursulei von der Leyen:
- Sprijin pentru flancul estic al Europei împotriva lui Putin: Susţinătorii forte ai apărării vor fi mulţumiţi de faptul că von der Leyen doreşte ca UE să sprijine financiar eforturile ţărilor din prima linie de a-şi monitoriza şi apăra frontierele împotriva unei potenţiale agresiuni ruseşti. Aceasta a fost mult timp o cerere din partea unor naţiuni precum Polonia, Estonia şi Lituania.
- Tragerea la răspundere a Israelului: Cu jumătate din sală îmbrăcată în roşu pentru a comemora victimele din Gaza, von der Leyen a promis acţiuni decisive pentru a răspunde crizei umanitare. Comisia va întrerupe plăţile bilaterale către Israel, a spus ea, şi va propune suspendarea unui acord comercial şi sancţionarea „miniştrilor extremişti”.
- Urmărirea activelor ruseşti îngheţate: Ucraina şi aliaţii săi vor răsufla uşuraţi după ce von der Leyen a sugerat utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru a emite un „împrumut drept reparaţie”, pentru a finanţa Ucraina în anii următori. Anunţul ridică însă mai multe întrebări decât răspunsuri - şi este probabil să provoace o ridicare a sprâncenelor în rândul avocaţilor şi al directorilor de trezorerie care vor trebui să ducă propunerea mai departe.
- Împotrivire faţă de Trump: Von der Leyen a respins în mod clar ameninţările repetate ale lui Trump de a riposta prin tarife vamale împotriva ţărilor care au norme digitale sau taxe pe tehnologie. UE nu va face compromisuri în ceea ce priveşte reglementarea sa în domeniul tehnologiei, a spus ea, într-un mesaj tranşant care ameninţă să irite Casa Albă.
- O abordare surprinzătoare spre stânga: Poate pentru că simte că flancul de centru-stânga al coaliţiei sale este în declin, poate pentru că problemele legate de carnetul de cecuri sunt bine primite de electorat - indiferent de motiv, când a venit vorba de economie, von der Leyen a prezentat o serie de concesii cu o tentă social-democrată. În teorie, din 2017, UE a făcut din drepturile sociale unul dintre pilonii săi oficiali. În practică, considerentele economice mai simple legate de integrarea pieţei au avut prioritate. Poate că acest lucru începe să se schimbe.
Un zid pentru Putin
Ursula von der Leyen doreşte ca UE să ajute ţările din prima linie să îşi monitorizeze şi să îşi apere frontierele împotriva unei potenţiale agresiuni ruseşti - susţinând o cerere de lungă durată în acest sens a Poloniei şi a ţărilor baltice.
„Nu există nicio îndoială: Flancul estic al Europei menţine întreaga Europă în siguranţă. De la Marea Baltică la Marea Neagră. Acesta este motivul pentru care trebuie să investim în susţinerea acestuia prin intermediul unei supravegheri a flancului estic”, le-a spus ea eurodeputaţilor.
„Aceasta înseamnă să oferim Europei capacităţi strategice independente. Trebuie să investim în supravegherea spaţială în timp real, astfel încât nicio mişcare de forţe să nu treacă neobservată. Trebuie să ţinem cont de apelul prietenilor noştri baltici şi să construim un zid de drone”, a adăugat şefa Comisiei Europene.
Comentariile lui Von der Leyen au venit la doar câteva ore după ce Polonia a trimis avioane de luptă pentru a doborî drone care intraseră în spaţiul său aerian.
România a ridicat, de asemenea, de mai multe ori avioane de luptă pentru a monitoriza dronele ruseşti care se apropiau de graniţa sa.
Incidentul de miercuri din Polonia a fost perceput de aliaţii occidentali ca o modalitate prin care preşedintele rus Vladimir Putin testează apărarea NATO.
Ţările din prima linie - în special Polonia, Estonia şi Lituania - au solicitat de mult timp ca UE să contribuie financiar la apărarea frontierelor lor. Acestea susţin că eforturile lor vor proteja blocul în ansamblul său împotriva oricărui atac din partea Rusiei, având în vedere că şefii armatei şi ai serviciilor de informaţii au avertizat în trecut că Putin ar putea viza ţările baltice sau Polonia pentru a testa rezistenţa NATO.
Aceştia au militat cu succes pentru ca banii din programul SAFE de împrumuturi pentru armament al UE să fie uşor disponibili pentru produse precum drone şi sisteme antidronă.
Varşovia a lansat anul trecut un proiect denumit Scutul Estic, care vizează consolidarea frontierei Poloniei cu Rusia şi Belarus, în timp ce ţările baltice încep să-şi înveţe copiii să construiască şi să piloteze drone.
Ţări precum Lituania susţin, de asemenea, ideea unui „zid al dronelor”, pe care îl văd ca o prezenţă permanentă a vehiculelor aeriene fără pilot la frontierele lor pentru a monitoriza ameninţările.
Cu câteva zile înainte de a rosti discursul privind starea Uniunii, von der Leyen a efectuat un turneu exact prin statele din prima linie, care a dus-o în ţări precum Finlanda, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Bulgaria şi România. „Săptămâna trecută, am văzut acest lucru cu ochii mei când am vizitat statele membre din prima linie. Ele cunosc cel mai bine ameninţarea pe care o reprezintă Rusia”, a declarat Ursula von der Leyen, miercuri, în faţa deputaţilor europeni.
Ea a anunţat, de asemenea, că UE va încheia o aşa-numită Alianţă a dronelor cu Ucraina şi va încasa în avans 6 miliarde de euro printr-o procedură accelerată, ERA, condusă de G7.
Războiul Rusiei în Ucraina a evidenţiat importanţa dronelor în război - acestea pot fi utilizate în scopuri de supraveghere şi ca arme letale pentru a ajunge în zone îndepărtate sau periculoase. Ucraina este percepută pe scară largă ca fiind inovatoare în ceea ce priveşte tehnologia, în special prin utilizarea inteligenţei artificiale şi a automatizării.
Von der Leyen a oferit puţine detalii cu privire la foaia de parcurs în domeniul apărării pe care trebuie să o prezinte liderilor UE în octombrie, dar a declarat că doreşte să lanseze un aşa-numit „Semestru european al apărării” pentru a monitoriza progresele capitalelor în materie de consolidare militară.
Fără compromisuri pentru Big Tech
Europa nu va face compromisuri în ceea ce priveşte dreptul său de a reglementa companiile americane din domeniul tehnologiei, în ciuda ameninţărilor preşedintelui Donald Trump, a mai declarat miercuri Ursula von der Leyen.
„Vreau să fiu foarte clară în privinţa unui aspect: fie că este vorba de reglementarea în domeniul mediului sau al tehnologiei digitale, noi stabilim propriile noastre standarde, noi stabilim propriile noastre reglementări”, a declarat von der Leyen.
La sfârşitul lunii august, la doar o săptămână după ce UE şi SUA au încheiat acordul comercial, Trump a ameninţat regulile istorice ale UE în materie de moderare a conţinutului şi de concurenţă digitală, adică Legea serviciilor digitale şi Legea pieţelor digitale, precum şi taxele pe tehnologie. Acestea sunt „concepute pentru a dăuna” tehnologiei americane, a spus el, şi a ameninţat că va impune tarife ţărilor care le aplică.
Anterior, înalţi funcţionari ai Comisiei, precum vicepreşedinţii executivi Stéphane Séjourné şi Teresa Ribera, au declarat că UE ar trebui să revizuiască acordul comercial cu SUA, dacă Trump îşi va pune în aplicare ameninţarea.
Administraţia SUA a exercitat presiuni asupra UE timp de mai multe luni pentru a atenua aplicarea legilor sale în domeniul tehnologiei, de la legile privind reţelele sociale la normele de confidenţialitate şi multe altele.
Schimbare de abordare faţă de Israel
Ursula von der Leyen a semnalat, de asemenea, o schimbare în propria abordare faţă de Guvernul Netanyahu.
Criticată de unele state în urma atacului din 7 octombrie 2023 asupra civililor israelieni pentru că nu a impus limite dreptului Israelului de a se apăra, von der Leyen a declarat miercuri că „foametea provocată de om” în Gaza face parte dintr-o „schimbare sistematică în ultimele luni care este pur şi simplu inacceptabilă”.
Comisia nu poate face prea multe pe cont propriu, dar von der Leyen a făcut o promisiune vagă de a opri „plăţile bilaterale” către Israel.
Cu partea stângă a hemiciclului inundată de parlamentari îmbrăcaţi în roşu care comemorau victimele din Gaza, von der Leyen a propus, de asemenea, pedepse mai severe – suspendarea unui acord comercial cu Israelul şi sancţionarea miniştrilor extremişti.
Aceste măsuri, deşi reprezintă o înăsprire semnificativă a abordării Comisiei, este puţin probabil să obţină sprijinul necesar într-un Consiliu constant divizat, format din cele 27 de guverne naţionale ale UE, notează Politico.
Slalom politic pentru a menţine coaliţia cu măsuri sociale
Acum un an, la doar câteva luni după ce alegătorii au împins Parlamentul European spre dreapta în alegerile din 2024, von der Leyen le-a comunicat deputaţilor europeni planurile sale de a avea o Europă care să-şi pună mai puţin amprenta. Reducerea birocraţiei era mantra. „Competitivitatea” era la modă, dar „clima” nu mai era, notează Politico.
Rezultatul a fost o frustrare crescândă în rândul parlamentarilor socialişti, liberali şi verzi, care au cooperat de-a lungul timpului cu Partidul Popular European de centru-dreapta al lui von der Leyen pentru a conduce UE şi au susţinut preşedinţia acesteia.
Socialiştii şi democraţii de centru-stânga nu au susţinut în iulie propunerea lui Gheorghe Piperea, din extrema dreaptă (AUR), de a o cenzura pe von der Leyen, dar au promis „rezistenţă” dacă politicile sale vor continua să se orienteze spre dreapta.
De aceea, cu cel puţin două voturi de neîncredere în perspectivă şi cu o von der Leyen care se luptă cu disensiunile din cadrul Comisiei sale, ea a propus miercuri o serie de politici sociale.
Acestea includ angajamentul de a elimina sărăcia până în 2050. (Conform Eurostat, în 2024, 27,5 milioane de europeni erau „grav defavorizaţi din punct de vedere material sau social”.)
Ea a inclus, de asemenea, o lege privind joburile de calitate pentru a „asigura că ocuparea forţei de muncă moderne ţine pasul cu economia modernă” şi a promis un pachet de măsuri în domeniul locuinţelor pentru a accelera construcţia şi renovarea lor, cu scopul de a se asigura că nimeni nu va mai dormi pe stradă până în 2030.
Şi, deşi discursul din acest an a continuat să minimalizeze iniţiativele ecologice, von der Leyen a încercat să combine preocupările legate de climă şi concurenţă cu un plan pentru producţia de vehicule electrice de mici dimensiuni. Maşina electrică, a spus ea, va fi ecologică, accesibilă şi fabricată în Europa – propunerea fiind întâmpinată cu huiduieli din partea propriului său partid, PPE.
„Vreau să colaborez cu această Cameră şi cu toate forţele democratice pro-europene pentru a obţine rezultate pentru europeni”, a dat asigurări von der Leyen.
Cum a reacţionat la critici
Von der Leyen a părut relaxată, zâmbind frecvent chiar şi atunci când s-a adresat direct celor care o huiduiau, numindu-i „această parte a Camerei care strigă”.
Cu toate acestea, dezbaterea dintre liderii grupurilor politice care a urmat discursului său nu a putut să o facă să se simtă confortabil, dezvăluind puţine schimbări în dinamica polarizată a Parlamentului.
Autonomia strategică a UE, a spus liderul S&D, Iratxe García, a fost îngropată „sub un teren de golf”, o lovitură la adresa acordului comercial cu SUA, care arată că al doilea grup ca mărime este încă departe de a susţine măsura.
În timp ce García şi şeful PPE, Manfred Weber, principalul aliat al lui von der Leyen în Parlament, continuau să-şi arunce acuzaţii, lidera grupului centrist Renew şi-a exprimat dezamăgirea. „Stabilitatea şi înţelegerea între forţele pro-europene din această cameră sunt absolut vitale”, i-a spus Valérie Hayer lui von der Leyen. „Oamenii urmăresc asta de acasă şi văd un spectacol patetic”, a completat ea.