Strategia președintei Ursula von der Leyen a fost aceea de a arăta că moțiunea de cenzură inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea este una care servește intereselor ostile UE, iliberalismului, autocraților și extremismului.
A făcut această declarație într-o poziție de forță, venind în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg cu tot cabinetul de comisari, pentru a semnala că moțiunea de cenzură nu o contestă pe șefa Comisiei, ci întreaga Comisie Europeană.
Mai mult, Ursula von der Leyen i-a acuzat pe susținătorii acestei moțiuni, care nu este asumată de nicio familie politică, ci de eurodeputați individuali, că vor să submineze unitatea UE și să semene discordie între instituțiile UE, între Parlament și Comisie.
„E o tentativă ordinară de a încerca să dezbine instituțiile noastre. Nu putem lăsa asta să se întâmple, nu o să se întâmple niciodată asta”, a spus Ursula von der Leyen, în declarația din Parlamentul European.
Principala strategie a fost aceea de a eticheta întreg demersul ca fiind unul extremist, care urmărește izolaționismul și care vrea să discrediteze unitatea europeană.
A spus puține despre dosarul vaccinurilor din pandemie, dar a punctat totuși că deciziile nu au fost luate de Comisie, ci de Comisie și statele membre.
Cu toate că moțiunea nu are din capul locului șanse de a trece, potrivit procedurii, demersul reușise să pună pe agenda tema contestării lui von der Leyen, un lucru contracarat de șefa Comisiei Europene tocmai printr-o strategie de putere, în care a asumat, în numele întregii Comisii, deciziile luate în așa-numitul caz Pfizergate.
A devenit o problemă românească?
Eurodeputatul român care a inițiat moțiunea a pus însă pe masă și o temă pe care AUR a adoptat-o încă din campania pentru al doilea tur de scrutin al prezidențialelor, și anume presupuse ingerințe ale UE în alegerile de la București. Mai mult, a acuzat autoritarismul cu care ar fi condusă Comisia Europeană, comparând cu deceniile petrecute de România sub dictatura comunistă.
Într-o întâlnire cu jurnaliștii români la Strasbourg, eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL/PPE) a menționat că România riscă să fie percepută ca problematică, izolaționistă, într-un moment în care are nevoie de renegocierea PNRR și într-un context în care anti-europenismul servește unor agende ostile.
Manfred Weber, liderul grupului PPE, a adăugat că moțiunea este pe placul lui Putin, căruia cu siguranță îi place ce fac „prietenii” AUR și AfD, marionetele lui.
Totuși, deși moțiunea nu are șanse să treacă, scopul a fost parțial atins, creându-se câteva teme intenționate: contestarea președinției Comisiei Europene, alimentarea percepției de discordie între Parlamentul European și Comisia Europeană și posibilitatea ca semnăturile pentru o astfel de moțiune să fie strânse chiar și fără susținerea fățișă a unui grup parlamentar.
Dar acestea rămân teme minore, dacă la votul de joi Ursula von der Leyen va fi reconfirmată și inițiatorii moțiunii nu vor obține decât marginal voturi în plus, față de semnături.
Dacă şefa CE va fi însă contestată de mai mulți eurodeputați, chiar dacă moțiunea nu trece, i-ar putea vulnerabiliza poziția de forță pe care o asumă în relația cu Parlamentul European, deși strategia de răspuns a transformat episodul mai degrabă într-unul al confruntării dintre liberalism, democrație, pe de o parte, și iliberalism și platforme extremiste, utile lui Putin, pe de altă parte.
Aici e de remarcat faptul că socialiștii europeni i-au reproșat Ursulei von der Leyen renunțarea la strategia cordonului sanitar și mai degrabă curtarea dreptei radicale, atunci când a avut nevoie.
Și liderul Renew, Valerie Hayer, a abordat tema unui prea mare centralism al Comisiei, cu toate că cele două au anunțat ferm că grupurile lor nu vor vota moțiunea. Totuși, au speculat prilejul pentru a aduce propriile critici, în special cea a mâinii de fier cu care von der Leyen conduce Comisia și relația cu Parlamentul European.
„Acum un an spuneați că ECR este un partid proeuropean. Acum vedem că un membru al ECR depune o moțiune împotriva președintelui Comisiei Europene, nu vi se pare ironic?", l-a întrebat șefa socialiștilor europeni din PE Iratxe Garcia Pérez pe Manfred Weber.
Pierderile mai mari sunt pentru România, care se confruntă cu o criză de legitimitate politică încă nesoluționată și cu o creștere a AUR în sondaje, la 40%, potrivit sondajului de luni, Barometrul INSCOP Research, în condițiile în care colportează tot mai multe narative convenabile Rusiei.
Uniunii Europene nu îi convine însă să crească acest teren izolaționist la București, pentru că miza majoră este nu doar România, ci și Republica Moldova, unde Rusia duce o campanie agresivă și mizează pe sprijinul pe care AUR i-l poate da, de la București, prin toate aceste strategii de discreditare a democrației liberale și a unității europene.