Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține azi, în Parlamentul European, primul său discurs despre starea Uniunii din cel de-al doilea mandat.
Dacă în mod normal evenimentul ar marca liniștit începutul anului politic european, de această dată atmosfera este una explozivă: șefa executivului comunitar se confruntă cu critici aprinse din toate direcțiile – de la acuzații privind acordurile comerciale cu SUA și Mercosur, până la reproșuri legate de lipsa de reacție în fața conflictului din Gaza.
Politico notează că discursul, în loc să fie o simplă prezentare a priorităților, riscă să se transforme într-o operațiune de salvare politică.
În declarațiile făcute până în ora 14.00, ora României, Ursula von der Leyen a subliniat că Europa traversează o perioadă critică, în care trebuie să își apere libertatea și valorile într-o nouă ordine mondială. Ea a anunțat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, accelerarea renunțării la combustibilii fosili și sprijin suplimentar pentru Ucraina, inclusiv prin construirea unui „zid al dronelor”.
În ceea ce privește Orientul Mijlociu, șefa Comisiei a condamnat acțiunile Israelului care, spune ea, subminează soluția celor două state și a anunțat sancțiuni împotriva miniștrilor extremiști și coloniștilor, precum și un mecanism internațional pentru reconstrucția Gazei.
Totodată, a avertizat asupra pericolului dezinformării și a pledat pentru un „Scut European al Democrației” care să consolideze reziliența democratică a Uniunii.
Urmărește, LIVE VIDEO, discursul Ursulei von der Leyen:
Cele mai importante declarații ale Ursulei von der Leyen
Despre dronele rusești doborâte în Polonia și sancțiuni contra Rusiei
- „A fost o încălcare nechibzuită și fără precedent a spațiului aerian al Poloniei. Europa este pe deplin solidară cu Polonia.”
- „Mesajul este clar, iar răspunsul nostru trebuie să fie la fel de clar. Avem nevoie de mai multă presiune asupra Rusiei pentru a veni la masa negocierilor. Avem nevoie de mai multe sancțiuni. Lucrăm la cel de-al 19-lea pachet, în coordonare cu partenerii noștri. Avem în vedere în mod specific o eliminare treptată mai rapidă a combustibililor fosili ruși, examinăm flota din umbră și țările terțe și, în același timp, avem nevoie de mai mult sprijin pentru Ucraina.”
Despre războiul din Gaza și soluția celor două state
- „Oameni uciși în timp ce cereau mâncare. Mame care țin în brațe bebeluși fără viață. Aceste imagini sunt pur și simplu catastrofale. Pentru binele umanității, trebuie să înceteze.”
- „Am văzut sufocarea financiară a Autorității Palestiniene, planurile pentru un proiect de colonizare în așa-numita zonă E1, care ar izola Cisiordania ocupată de Ierusalimul de Est, acțiunile și declarațiile miniștrilor din guvernul israelian, care incită la violență. Toate acestea indică o încercare clară de a submina soluția cu două state, de a submina viziunea unui stat palestinian viabil. Și nu trebuie să permitem ca acest lucru să se întâmple.”
- „Singurul plan de pace realist se bazează pe două state, care trăiesc unul lângă altul în pace și securitate, cu un Israel sigur, o autoritate palestiniană viabilă și gruparea Hamas înlăturată.”
Despre sprijinul pentru Palestina și reconstrucția Gazei
- „Luna viitoare vom înființa un grup de donatori pentru Palestina, care va include un instrument dedicat reconstrucției Gazei. Acesta va fi un efort internațional cu parteneri regionali. Efortul va fi impulsionat de Conferința de la New York, organizată de Franța și Arabia Saudită.”
- „Comisia va suspenda sprijinul bilateral pentru Israel, fără a afecta organizațiile civile și instituțiile precum Yad Vashem. Vom propune sancțiuni împotriva miniștrilor extremiști și a coloniștilor, precum și suspendarea parțială a Acordului de Asociere privind comerțul.”
Despre locul Europei în lume
- „Lumea de astăzi este necruțătoare. Nu putem să ignorăm dificultățile zilnice ale cetățenilor UE, care simt dureros creșterea costului vieții și își fac griji pentru ziua de mâine. Pur și simplu nu putem sta cu mâinile în sân și să așteptăm ca această furtună să treacă.”
- „Acesta trebuie să fie momentul de independență a Uniunii Europene, când trebuie să hotărâm în ce fel de societate și democrație dorim să trăim. Europa trebuie să fie liberă să își aleagă parteneriatele și să își decidă propria soartă.”
- „Fac un apel la unitate și solidaritate între statele membre UE, pentru că doar așa putem să ne asigurăm că Europa rămâne liberă să își aleagă parteneriatele și să își decidă propria soartă.”
Despre noua ordine mondială și rolul Europei
- „Dependențele sunt transformate fără milă în arme, iar UE va trebui să devină mai dură, pentru a se ridica la înălțimea așteptărilor cetățenilor săi. Această vară ne-a arătat că pur și simplu nu avem timp pentru nostalgii. Chiar acum se trasează liniile de luptă pentru o nouă ordine mondială. Europa este într-o luptă. O luptă pentru integralitatea sa și pentru pacea sa, pentru o Europă liberă și independentă. O luptă pentru valorile și democrațiile noastre. O luptă pentru libertatea noastră și capacitatea noastră de a ne determina singuri destinul.”
- „Să nu vă înșelați – aceasta este o luptă pentru viitorul nostru. (…) Uniunea noastră este fundamental un proiect de pace. Dar acum Europa trebuie să lupte. Pentru locul său într-o lume în care multe puteri majore sunt fie ambivalente, fie ostile în mod deschis Europei. O lume a ambițiilor imperiale și a războaielor imperiale. Și din toate aceste motive trebuie să apară o nouă Europă.”
Despre sprijinirea Ucrainei cu drone
- „Ucraina are ingeniozitatea necesară. De ceea ce mai are nevoie este volumul. Și împreună îl putem oferi, astfel încât Ucraina să-și păstreze avantajul, iar Europa să-l consolideze pe al ei. (…) Trebuie să investim în supravegherea spațiului aerian în timp real, astfel încât nicio mișcare de forțe să nu rămână neobservată. Trebuie să răspundem apelului prietenilor noștri baltici și să construim un zid al dronelor. Aceasta nu este o ambiție abstractă. Este piatra de temelie a unei apărări credibile.”
Despre atacurile la adresa democrației și dezinformare
- „Democrația noastră este atacată, în special din cauza creșterii manipulării informaționale și a dezinformării. Aceste lucruri nu erodează doar încrederea în adevăr, ci și în democrația însăși. De aceea, avem nevoie urgentă de Scutul European al Democrației. Avem nevoie de mai multă capacitate de a monitoriza și detecta manipularea informațiilor și dezinformarea. Așadar, vom înființa un nou Centru European pentru Reziliență Democratică. Acesta va reuni toată expertiza și capacitatea statelor membre și a țărilor vecine.”
Ursula von der Leyen, față în față cu un Parlament European furios
Ursula von der Leyen înfruntă un Parlament European furios şi indisciplinat, care doreşte să-şi exprime lunga listă de nemulţumiri, pe lângă ascultarea planurilor sale pentru viitor.
În urmă cu nouă luni, preşedinta Comisiei Europene rostea discursul inaugural al celui de-al doilea mandat al său, iar Uniunea Europeană îşi schimba cursul, confruntată cu noi realităţi.
Cu câteva luni înainte, un cuplu de foşti prim-miniştri italieni - Enrico Letta şi Mario Draghi - publicaseră două rapoarte privind piaţa unică a UE şi, respectiv, competitivitatea. Ambele semnalaseră necesitatea unei schimbări dramatice de politică pentru redresarea economiei europene. Şi, bineînţeles, preşedintele american Donald Trump tocmai fusese ales la Casa Albă, adăugând un sentiment de urgenţă eforturilor de susţinere a economiei europene.
Este de așteptat ca criticii să o acuze azi pe Ursula von der Leyen că a slăbit Europa vânzându-i-o lui Donald Trump printr-un acord comercial dezechilibrat, că a abandonat fermierii prin aprobarea unui acord cu America de Sud, că a destrămat politicile de combatere a schimbărilor climatice şi că a păstrat tăcerea cu privire la Gaza - pentru a numi doar câteva dintre nemulţumirile care se acumulează.
Discursul, consideră Politico, este mai puţin un nou început pentru noul an politic şi mai mult o operaţiune de salvare.
Toate tunurile pe von der Leyen
La doar 10 luni de la începutul celui de-al doilea mandat la conducere, von der Leyen se află sub o presiune puternică – din partea Parlamentului ales democratic, din interiorul structurii mai largi a UE şi din partea evenimentelor globale.
Grupurile politice care timp de decenii au fost prietenoase cu preşedinţii de centru-dreapta ai Comisiei Europene pun acum la îndoială aceste alianţe. Forţele de dreapta în ascensiune cer politici mai dure în probleme precum migraţia şi mediul şi văd UE ca pe un sac de box convenabil.
Liderii SUA şi Rusiei au tulburat multe lucruri care păreau odată certe cu privire la locul Europei în lume.
„A fost o vară proastă pentru Europa”, a declarat Bas Eickhout, copreşedinte al Verzilor în Parlamentul European, un grup politic diferit de cel al lui von der Leyen, dar care a votat-o în funcţie. „Ceea ce dorim în mod clar ca mesaj din partea preşedintelui Comisiei este că lucrurile trebuie să se schimbe”, spune politicianul ecologist.
„Ne aşteptăm la o conducere clară din partea executivului”, a declarat Valérie Hayer, şefa grupului liberal Renew Europe, pentru POLITICO. „Europa nu îşi poate permite stagnarea instituţională sau blocajul”, subliniază ea.
Această aparentă lipsă de leadership i-a consternat pe politicienii de toate culorile şi de aceea sunt gata să se năpustească asupra lui von der Leyen personal. În rândul membrilor Comisiei şi ai Parlamentului, rănile sunt încă proaspete după moţiunea de cenzură împotriva lui von der Leyen din iulie.
Grupurile de la extremele spectrului politic plănuiesc deja o altă moţiune încă din octombrie – o manifestare fără precedent de opoziţie faţă de un preşedinte al Comisiei.