Experţii au semnalat o anomalie termică în apele de suprafaţă ale Oceanului Atlantic, care sunt neobişnuit de reci pentru această perioadă şi au început să se răcească accelerat încă din luna mai.
Anul 2024 a început cu temperaturi foarte ridicate ale apelor de suprafaţă din estul Atlanticului ecuatorial în cursul lunilor februarie şi martie (peste 30 de grade Celsius). Dar remarcabilă este răcirea foarte rapidă care a urmat şi care nu a mai fost observată vreodată în istoria măsurătorilor meteo.
Datele vin de la Administraţia Naţională americană pentru Oceane şi Atmosferă (NOAA), potrivit New Scientist.
Astfel, temperatura apelor Atlanticului este mai rece cu 0,5 - 1 grade Celsius decât se consideră a fi normal pentru această perioadă a anului, când temperatura ar fi trebuit să crească în condiţiile producerii fenomenului El Nino, dar şi a încălzirii globale.
Formarea anticipată a unui fenomen La Nina în Atlantic se produce înaintea tranziţiei aşteptate spre La Nina în Oceanul Pacific, iar aceste evenimente pot influenţa vremea la scară globală.
Conform NOAA (climate.gov), Oceanul Pacific se află într-o perioadă de trecere de la condiţiile El Nino, mai calde decât media, de la începutul acestui an spre condiţiile asociate unui fenomen La Nina, mai reci decât media, în cursul acestei toamne. Acelaşi fenomen pare să se producă şi în apele Atlanticului.
Apele unei mari părţi din Atlanticul de Nord au fost deosebit de calde până acum, în cursul acestui an. Însă prin contrast, din mai - iunie, temperatura apelor de suprafaţă din regiunea ecuatorială a Atlanticului a fost cu 0,5 - 1 grad Celsius mai mică decât media anuală pentru această perioadă.
Dacă aceste condiţii reci persistă până la sfârşitul lui august, ar putea fi declarat fenomenul "Atlantic Nina".
Atlantic Nina este faza rece a unui model climatic natural din Oceanul Atlantic care oscilează între faze mai calde sau mai reci la fiecare câţiva ani, conform explicaţiilor NOAA. De obicei, apele de suprafaţă din regiunea est-ecuatorială a Atlanticului urmează un ciclu sezonal oarecum contraintuitiv.
Astfel, aceste ape au cea mai ridicată temperatură în perioada primăverii şi ajung să fie mai reci (sub 25 de grade Celsius) în lunile iulie şi august.
Răcirea din cursul verii este provocată de acţiunea vântului la suprafaţa oceanului. Vântul care bate dinspre sud-est este suficient de puternic pentru a trage apele de suprafaţă dinspre Ecuator, condiţii în care apele mai reci din straturile oceanice mai adânci ajung la suprafaţă.
Însă, odată la câţiva ani, temperatura apei în această zonă ecuatorială a Atlanticului este în mod substanţial mai ridicată sau mai coborâtă decât media, din cauza modificărilor altor factori de mediu, iar atunci când temperatura este mai scăzută se produce evenimentul La Nina, iar când este mai ridicată decât media se produce fenomenul El Nino.
Ce efect are răcirea oceanului pentru continente
O răcire cu 0,5 - 1 grade Celsius peste medie pentru zona Atlanticului tropical poate părea nesemnificativă, dar aceasta poate avea un impact puternic asupra regimului de precipitaţii pe continentele de-o parte şi cealaltă a Atlanticului.
Precipitaţiile reduse din regiunea Sahel şi precipitaţiile crescute în zona Golfului Guineei, precum şi modificările sezoniere ale sezonului ploios din nord-estul Americii de Sud, au fost atribuite de cercetători fenomenului El Nino din Atlantic.
Conform NOAA, oamenii de ştiinţă monitorizează în continuare fenomenul La Nina din Atlantic, care poate duce şi la o scădere a frecvenţei şi intensităţii uraganelor din acest an.