Este puţin probabil ca cineva să nu fi auzit până acum de reciclare, un buzzword într-o societate de consum sufocată de deşeuri, dar când vine vorba despre de ce şi cum reciclăm mai exact, în România, ţara aflată pe penultimul loc în Uniunea Europeană după rata de reciclare a deşeurilor, situaţia este mai complicată.
Pentru ca lucrurile să înceapă să se mişte în direcţia bună, sunt fundamentale atât informarea şi educarea populaţiei, cât şi asigurarea infrastructurii necesare susţinerii efortului de reciclare. Acestea sunt şi cele două direcţii principale pe care intervine platforma Azi pentru Mâine, o iniţiativă finanțată de Fundația Coca-Cola și sprijinită de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care se înscrie în demersurile de sustenabilitate ale Sistemului Coca-Cola în România, reunite în cadrul platformei După Noi.
Lansată în 2019 de Asociația CSR Nest, platforma are ca obiectiv încurajarea economiei circulare – pe scurt, păstrarea în cadrul economiei a materialelor și a produselor deja existente cât mai mult posibil. Reciclarea este una dintre principalele metode prin care putem face acest lucru.
Asociația CSR Nest a fost înființată în anul 2010 la inițiativa a doi fondatori cu experiență în domeniul social, dar și corporate. De atunci, organizația a crescut sustenabil și continuu, iar în ultimii cinci ani focusul acesteia a trecut din zona dezvoltării comunitare și a implicării sociale către zona de mediu și sustenabilitate – în integralitatea sa.
“Schimbarea de direcție strategică a survenit ca urmare a identificării unei nevoi reale în România de a aborda problematica dezvoltării sustenabile a comunităților și mediului de afaceri, pentru a asigura bazele unei economii durabile. Iar acest lucru se poate face doar printr-o promovare susținută a conceptelor de responsabilitate socială și sustenabilitate.
Pe scurt, responsabilitatea socială este una din componentele conceptului de sustenabilitate și se referă atât la persoane fizice, cât și la companii (corporate social responsibility). Conceptul presupune adoptarea unui comportament responsabil față de mediu și comunitate, prin intervenții țintite care acoperă niște nevoi reale pentru un număr cât mai mare de beneficiari”, spune Anda Sebesi, Vicepreședinte CSR Nest.
Ce face Azi pentru Mâine
Primul său proiect a fost Azi pentru Mâine pe Plajă, o campanie de informare şi educare atât a turiştilor de pe litoral, cât şi a antreprenorilor de la malul mării despre colectarea separată a deşeurilor şi despre reciclare, incluzând şi o componentă de colectare propriu-zisă. Succesul de care s-a bucurat acest prim demers în 2019 i-a încurajat pe oamenii din spatele asociaţiei să lanseze încă două proiecte, Azi pentru Mâine în Şcoală şi Azi pentru Mâine în Comunitate.
În cadrul proiectului Azi pentru Mâine în Şcoală, în luna februarie a acesui an a fost lansată o nouă ediţie a unui concurs de colectare separată a deșeurilor. Elevii din 53 de școli din şase județe ale țării (Constanţa, Călăraşi, Dolj, Vâlcea, Dâmboviţa şi Ilfov) se întrec să colecteze hârtie, plastic şi aluminiu pentru premii totale în valoare de 53.000 de lei. În cele două ediții precedente au fost colectate peste 100 de tone de deșeuri în vederea reciclării, potrivit reprezentanţilor Asociației CSR Nest. Asociaţia a asigurat infrastructura de colectare separată, în paralel cu inițiativele educaționale lansate pentru a-i învăţa pe copii cum şi de ce să colecteze separat deșeurile.
Şcolile incluse în platforma Azi pentru Mâine beneficiază de infrastructură de colectare separată de interior și exterior, pentru a facilita managementul eficient al deșeurilor în instituțiile de învățământ. Infrastructura este formată din pubele de interior și containere de exterior, iar colectarea se face pe trei fracții: hârtie /carton, PET/plastic și metal.
O bună cooperare între părţile care pot contribui la implementarea unui sistem de colectare separată eficient este esenţială pentru îmbunătăţirea ratei de reciclare. Acesta este scopul proiectului Azi pentru Mâine în Comunitate, prin care este facilitată încheierea unor parteneriate între ONG-uri, asociații de proprietari, businessuri, instituții publice și autorități locale pe de o parte și colectori/reciclatori pe de altă parte.
Ce mai face platforma este să implice activ cetăţenii în acest proiect. Oamenii pot participa la dezbateri pe tema situației colectării separate în comunitatea în care locuiesc şi pot propune soluţii care ajung apoi la factorii decidenţi.
Află mai multe despre proiectele iniţiativei Azi pentru Mâine
Cum îi învaţă cei de la Azi pentru Mâine pe oameni despre importanța colectării separate?
"Cu perseverență! Obiceiurile nu se schimbă peste noapte. E un proces continuu, de durată, în care interacțiunea cu comunitățile este esențială. Asta a fost și gândirea cu care am început proiectul Azi Pentru Mâine. Ne-am asumat din start că începem o călătorie mai lungă, iar acest lucru s-a văzut foarte clar și în felul in care am dezvoltat acest proiect care acum, trei ani mai târziu, este o platformă integrată, cu o abordare 360 de grade, care merge la baza problemelor în domeniul colectării separate", spune Anda Sebesi.
Această interacțiune cu comunitățile i-a ajutat să înțeleagă mai bine nevoile, necunoscutele, obstacolele și să adapteze programul astfel încât să le poată veni oamenilor în ajutor cu lucruri concrete, continuă Anda Sebesi, adăugând: "Așa am reușit să extindem programul în mod constant, având un obiectiv clar in minte: să facem din circularitate și colectare separată o realitate, un obicei. Iar pentru asta, într-adevăr, educația și infrastructura sunt esențiale, fiind totodată și principalele direcții de acțiune ale platformei".
Potrivit vicepreședintelui CSR Nest, componenta de educație se realizează concret prin seminarii și materiale video educaționale adresate elevilor din clasele 0-XII pe tema colectării separate din 53 de școli la nivel național, prin campanii de informare și conștientizare pentru turiștii care aleg să își petreacă vacanța pe litoralul Mării Negre și prin dezbateri, traininguri și sesiuni de lucru despre managementul deșeurilor adresate operatorilor HoReCa, asociațiilor de proprietari, ONG-urilor și reprezentanților autorităților locale și instituțiilor locale din comunitățile în care Azi pentu Mâine intervine.
Şi abordarea funcţionează, impactul acestor acţiuni fiind de la un an la altul tot mai vizibil.
"Reacția populației beneficiare este una pozitivă și se traduce prin creșterea numărului de operatori HoReCa de pe litoral interesați să facă parte din mecanismul platformei Azi pentru Mâine, dar și a școlilor care și-au dorit, începând din acest an, să includă în componenta educațională, dar și în cea de colectare separată și elevii din ciclul primar. Nu în ultimul rând, autoritățile locale și instituțiile subordonate acestora au manifestat o deschidere foarte mare către componenta educațională a platformei, unele dintre ele dorind la rândul lor să implementeze, cu sprijinul Azi pentru Mâine campanii de informare la nivelul întregilor comunități pe care le reprezintă", mai spune Anda Sebesi.
Impactul este însă şi unul calitativ, factorii de decizie implicați în procesul de colectare separată colaborând şi venind cu propuneri pentru a eficientiza sau îmbunătăți acest proces la nivel local.
Nu în ultimul rând, eficiența campaniilor de informare și conștientizare prin platforma Azi pentru Mâine s-a observat și în cantitățile colectate pe parcursul programului, atât din școli, cât și de pe plaje.
Încep să se implice autoritățile locale
De asemenea, la dezbaterile organizate cu membrii comunităților locale se observă o evoluție ascendentă și o tot mai mare varietate de membri ai comunităților participanți la aceste evenimente. “Dacă în primul an vorbeam despre ONG-uri și cetățeni ca principali participanți, ulterior, plaja celor interesați s-a diversificat. Un rol important în această evoluție l-a avut și cooptarea primăriilor ca factori de diseminare a informațiilor legate de dezbateri către toate instituțiile subordonate acestora. Prezența autorităților și instituțiilor locale a crescut calitatea dezbaterilor, dar și engagementul factorilor de decizie în identificarea unor soluții sau mecanisme de îmbunătățire a colectării separate în comunitățile locale”, precizează Anda Sebesi.
În ideea îmbunăţiririi procesului de colectare separată în comunitățile pe care le reprezintă, Azi pentru Mâine a început să organizeze traininguri pentru reprezentanții autorităților publice locale.
Participanţilor li se furnizează cu această ocazie exemple de bune practici şi pot afla, de pildă, cum a reuşit oraşul Parma din Italia să-și sporească gradul de colectare separată de la 48,5% în 2011 la 72% în 2015, simultan cu reducerea cantităţii totale de deșeuri generată. Sau despre cum a ajuns Ljubljana, Slovenia, prima capitala europeană care s-a apropiat de obiectivul unei societăți fără deșeuri, unde produsele și resursele sunt reciclate sau refolosite și aproape nimic nu ajunge la groapa de gunoi.
Ghidul de colectare separată: tot ce trebuie să ştii pentru a deveni o parte din schimbare
Mai multe asemenea exemple, inclusiv din România, pot fi găsite într-un amplu ghid al platformei Azi pentru Mâine – GHID DE COLECTARE SEPARATĂ - EDITIA 2021 Probleme și soluții pentru o colectare separată corectă: acasă, la serviciu, în comunitate –, alături de multe alte informaţii folositoare.
Ghidul poate fi consultat de oricine este interesat şi conține detalii importante despre cum se face corect colectarea, pașii de urmat pentru implementare și și diferite răspunsuri și soluții sau studii de caz din care ne putem învăța despre colectare separată.
Poţi afla astfel de drepturile pe care le ai ca utilizator al serviciului de colectare a deșeurilor, dar şi cum poţi chiar tu, indiferent dacă locuieşti la bloc sau la casă, să promovezi colectarea separată în comunitatea ta.
10 pași simpli pentru colectarea separată a deșeurilor
Este, desigur, important să ştii şi cum colectezi corect, adică ce să arunci şi ce să nu arunci în pubela galbenă, în cea albastră, în cea verde, respectiv în cea neagră. Afli din ghid, de exemplu, că este important să cureţi ambalajele de resturi alimentare înainte de ale colecta. În ceea ce priveşte cutiile de lapte și de suc, nu le arunci la hârtie şi carton (pubela albastră), aşa cum ai fi tentat, ci la plastic şi metal (pubela galbenă), deoarece ele sunt realizate dintr-un ambalaj numit Tetra Pak, produs de compania cu acelaşi nume, care conţine, pe lângă carton, polietilenă și folie de aluminiu.
Ghidul îţi mai pune la dispoziţie sfaturi utile despre cum să colectezi acasă, la birou şi în comunitate – cam tot ce trebuie să ştii dacă vrei să contribui şi tu la o calitate a vieții mai bună şi un mediu mai curat.
Nu în ultimul rând, este propus un set cuprinzător de soluții pentru ca un număr tot mai mare de români să înţeleagă şi să practice colectarea separată a deşeurilor pe care le generează.
Accentul se pune pe informare, de la afişe, la parteneriate cu Poşta Română şi un serviciu de tip TEL-Verde la care să poţi suna când ai nelămuriri, şi pe educare, prin implementarea unor programe educaţionale dedicate în şcoli şi grădiniţe şi chiar prin organizarea de excursii la centre de reciclare – pentru că cel mai bine conştientizezi atunci când vezi cu ochii tăi ce preţios poate fi gunoiul dacă îl arunci în pubela corectă.
Intră pe www.azipentrumaine.ro dacă vrei să înveţi mai multe despre colectarea separată. Urmăreşte şi paginile de Facebook Azi pentru Maine şi Dupa Noi pentru a fi la curent cu cele mai noi acţiuni ale platformei.