Știai că aerul din interior este de cinci ori mai poluat ca cel de afară? Ei bine, așa arată o analiză Saint-Globain. Ideea este că există numeroase surse de poluare pe care le trecem cu vederea, fiindcă par banale.
De exemplu, detergenții cu care spălăm vasele sau podeaua, elementele chimice din compoziția mobilierului nou sau a pereților casei, dar și lumânările, vopselurile sau chiar centralele electrice – toate contribuie la poluarea aerului pe care îl respirăm în propria locuință. La toate acestea se adaugă praful pe care îl aducem de afară sau care pătrunde în casă inclusiv prin aerisire.
Așadar, de la simpla activitate umană (fumatul, spălatul, gătitul) până la tipul clădirii în care locuim (materialele de construcție, sistemul de ventilație) și alergenii din interior (animale, plante, praf, umezeală) – toate acestea sunt susceptibile să introducă în organismul uman particule nocive. Aerul e cu atât mai poluat cu cât spațiile sunt mai mici și mai cu seamă în sezonul rece, când aerisim mai puțin și mai rar.
Robert Manea, COO AlecoAir, ne-a adus în atenție o listă cu poluanții specifici din spațiile închise, așa cum au fost listați de overhealth.com:
- Emisiile provenite din arderea cărbunelui, clasificate de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului ca fiind cancerigene pentru oameni. Dovezile arată că femeile expuse la fumul de cărbune din casă au un risc crescut de cancer pulmonar; aproximativ 50% din populația lumii este expusă la poluarea aerului de interior prin focuri deschise și cuptoare care gătesc prin arderea lemnului.
- Dioxidul de azot (NO2) generat de aparate de gătit și de încălzire pe gaz. Studiile indică o legătură directă astm, simptome respiratorii și concentrația de dioxid de azot. Se observă, de asemenea, incidența mare a încălzirii cu combustie în interior (sobe, centrale termice) și asupra bolilor cardio-vasculare.
- Compușii organici volatili (COV) sunt asociați și ei cu un spectru mare de simptome și afecțiuni, de la iritații până la cancer. La sugari și copii, expunerea la COV crește riscul de afecțiuni respiratorii, alergenice, rinită, sensibilizări variate. Cele mai mari riscuri estimate între COV și efectele asupra sănătății:
- O creștere de 8 ori a expunerii la formaldehidă este asociată cu bronșita cronică,
- O creștere de 11 ori a expunerii la substanțelor aromatice și alifatice este asociată cu Imunoglobulina specifică Ig E la lapte,
- O creștere de 4 ori a expunerii la plastic este asociată cu respirația șuierătoare persistentă,
- O creștere de 6 ori a expunerii la vopseaua de mobilă este asociată cu infecții respiratorii.
- Ftalații, considerați compuși organici semi-volatili, emiși de materiale de plastic, policlorura de vinil (PVC) utilizate în pardoseli, perdele de duș, piele sintetică, adezivi, jucării, produse cosmetice etc. Unele studii au identificat asociere între ftalați, praful de interior și simptomele respiratorii alergenice.
- Radon. Apariția naturală a radonului în mediile interioare, inclusiv în case, este un risc de sănătate publică. După fumul de țigară, radonul este a doua cauză principală a cancerului pulmonar la populația generală. În SUA, între 2100-2900 de decese din cauza cancerului de plămâni se asociază cu expunerea la radon. În Marea Britanie, aproximativ 1100 de decese în fiecare an din cauza cancerului pulmonar sunt legate de radon. Radonul este un gaz periculos, se găsește în sol, roci, cărămidă, beton și apă și nu poate fi detectat de către om.
- Alergenii includ substanțe precum praful și pot fi generate din surse precum covoare, animale de companie, rozătoare și plante. Relația expunere-răspuns între alergeni interni și afecțiuni respiratorii / alergice este complexă, în funcție de mai mulți factori, precum susceptibilitatea genetică sau interacțiunea genă-mediu. Endotoxinele sunt derivate din peretele celular al bacteriilor Gram-negative și sunt omniprezente în mediu. Expunerea ridicată la endotoxine este asociată semnificativ cu riscul de simptome de sensibilitate bronșică și respirație șuierătoare. Un studiu recent a constatat că, copiii astmatici sensibilizați și expuși la niveluri scăzute de alergeni obișnuiți, inclusiv mucegai, praf, mătreață de pisici și câini, au un risc crescut de îmbolnăvire.
- Mucegaiul. Crește pe pereți și pot fi găsite în mobilier, fiind prezenți în 10–50% din case. Mucegaiurile sunt o sursă de alergeni și micotoxine. Meta-analizele arată asocieri dintre umezeală și mucegai cu creșteri de aproximativ 30–50% a simptomelor respiratorii și legate de astm, tuse, respirație șuierătoare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), factorii legați de umezeală sunt asociați și cu dispnee, infecții respiratorii, bronșită și rinită alergică.
- Efecte combinate. Multe studii s-au concentrat pe riscurile respiratorii ale expunerii la un singur poluant. Cu toate acestea, expunerea combinată la doi sau mai mulți agenți este comună. Într-adevăr, mediile interioare conțin întotdeauna amestecuri complexe de substanțe din diferite surse, care pot contribui în comun la efectele toxice.
„O analiză specială merită îndeosebi bețișoarele și lumânările parfumate, despre care am putea crede că au efecte benefice, prin relaxarea simțurilor datorită aromelor emanate în aer.
Dimpotrivă! Aceste produse sunt, de obicei, toxice pentru sănătate, din cauză că elimină, în timpul arderii, agenți poluanți ca benzenul, formaldehida și acetaldehida – substanțe cu potențial cancerigen, care irită ochii, pielea și căile respiratorii și pot provoca migrene și reacții alergice, potrivit Agenției de Mediu din Franța.
E important deci să le folosiți cât mai rar, să nu le lăsați să ardă mult timp și mai ales nesupravegheat, să le plasați la distanță astfel încât să nu inhalați direct fumul și să aerisiți încăperea sau să folosiți un purificator de aer”, spune Robert Manea.