Pericolul din casele noastre: Știai că 25.000 de oameni mor anual în România din cauza poluării din spațiile închise?

Aerul din interior e de până la cinci ori mai poluat decât în exterior. Atenție, însă, la mituri: fumul de țigară nu e singura sursă de poluare interioară și nici nu respirăm aer mai curat dacă doar aerisim încăperile.
Pericolul din casele noastre: Știai că 25.000 de oameni mor anual în România din cauza poluării din spațiile închise?

Nu mai e niciun secret că poluarea aerului e o cauză majoră de îmbolnăvire și deces prematur, iar copiii sunt cei mai expuși acestui pericol. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că 93% din copiii din lume respiră aer toxic și 600.000 dintre cei sub 15 ani mor anual din cauza poluării, care favorizează infecții respiratorii acute. De altfel, la nivel mondial, peste 80% din persoanele care trăiesc în zonele urbane în care se monitorizează poluarea aerului sunt expuse la un grad de poluare care depășește limitele orientative ale OMS. 

Publicitate

Din păcate, țara noastră se înscrie în rândul statelor care stau foarte rău în ce privește calitatea aerului respirat. Suntem pe locul 88 în lume în ce privește nivelul de poluare cu particule fine (PM 2,5), potrivit Yale Environmental Performance Index (EPI).

Prin urmare, Agenția Europeană de Mediu a constatat că 20% din decesele înregistrate în România sunt corelate cu poluarea, dublu față de media Uniunii Europene și a identificat și afecțiunile cauzate sau agravate de particulele nocive din aer: de departe, cea mai frecventă boală cauzată de poluare este cancerul, urmată de boli cardiovasculare, astm și alte afecțiuni pulmonare, dar și anomalii congenitale.

Publicitate

De altfel, și Colegiul American de Cardiologie confirmă impactul negativ al poluării asupra sănătății inimii și influențează accidentul vascular cerebral, diabetul și chiar și boala Alzheimer.

Directorul executiv al Ecopolis, organizație neguvernamentală de mediu, a declarat recent că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la rata mortalității asociate cu poluarea – anual, 27.000 de români mor din cauza acestor boli, conform celor mai recente statistici europene. 

Atunci când vorbim însă, în general, despre poluare, ne gândim la aerul respirat în spații deschise: pe stradă, în trafic, la întâlnirile de la terase. E adevărat că, de exemplu, Bucureștiul a ajuns anul trecut orașul cu cel mai aglomerat trafic din lume, unde oamenii au pierdut 134 de ore blocați pe șosele (potrivit estimărilor raportului pe 2020 al Global Congestion Impact) inspirând particule nocive cu mult peste limitele admise și că lucrurile nu diferă semnificativ nici în celelalte orașe mari. 

Ceea ce ar putea părea și mai surprinzător este că, deși avem impresia că ne ferim de pericolul din aer intrând în spațiile închise, nu facem decât să-l sporim: aerul din interior e de până la cinci ori mai poluat decât în exterior, arată o analiză Saint-Globain.  

Vestea bună e că, dacă tot nu putem controla ce aer respirăm afară, o putem face cu aerul din interior. Există deja multiple soluții prin care putem curăța, dezinfecta și seta parametri optimi pentru aerul de acasă, din birouri, restaurante, spații de joacă ș.a.m.d. – mai ales în condițiile în care pandemia de coronavirus ne-a ținut mai mult între patru pereți și am devenit mult mai preocupați de sănătatea individuală. Atenție, însă, la mituri: fumul de țigară nu e singura sursă de poluare interioară și nici nu respirăm aer mai curat dacă doar aerisim încăperile. 

La ce ne referim exact când spunem că aerul e poluat

Poluarea aerului reprezintă un amestec de substanțe naturale și artificiale prezente în aerul pe care îl respirăm în atmosferă, adică afară și în interiorul încăperilor de orice fel. 

Poluarea atmosferică implică expunerea omului la agenții poluanți din exterior, cum ar fi: particule fine produse prin arderea combustibililor fosili - PM2.5 si PM10 (de exemplu, cărbunele și petrolul utilizate în producția de energie), gazele nocive (dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, vapori chimici etc.), ozonul de la nivelul solului (o formă reactivă de oxigen și o componentă primară a smogului urban), fumul de la tutun și alte asemenea.

Poluarea aerului de interior se referă la inspirarea particulelor nocive, oxizi de carbon si alți poluanți transportați de aerul sau praful din încăperi, ca: o serie de gaze (monoxid de carbon, radon etc.), produse de uz casnic și produse chimice, materiale de construcții (azbest, formaldehida, plumb etc.), agenți alergeni de interior (acarieni, fungi, resturi de insecte, gândaci etc.), fumul de țigară, mucegai, polen, dar și sisteme de ventilație necurățate sau poluarea atmosferică care pătrunde în interior prin ferestrele și ușile deschise - care influențează cu aproximativ 10% gradul de poluare din interior etc.

Ce poluează aerul din casă

În locuințe există numeroase surse de poluare pe care le trecem cu vederea, fiindcă par banale. De exemplu, detergenții cu care spălăm vasele sau podeaua, elementele chimice din compoziția mobilierului nou sau a pereților casei, dar și lumânările, vopselurile sau chiar centralele electrice – toate contribuie la poluarea aerului pe care îl respirăm în propria locuință. Nemaivorbind despre praful pe care îl aducem de afară sau care pătrunde în casă inclusiv prin aerisire.

Așadar, de la simpla activitate umană (fumatul, spălatul, gătitul) până la tipul clădirii în care locuim (materialele de construcție, sistemul de ventilație) și alergenii din interior (animale, plante, praf, umezeală) – toate acestea sunt susceptibile să introducă în organismul uman particule nocive. Aerul e cu atât mai poluat cu cât spațiile sunt mai mici și mai cu seamă în sezonul rece, când aerisim mai puțin și mai rar.

Poluanții specifici din spațiile închise, așa cum au fost listați de overhealth.com:

  1. Emisiile provenite din arderea cărbunelui, clasificate de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului ca fiind cancerigene pentru oameni. Dovezile arată că femeile expuse la fumul de cărbune din casă au un risc crescut de cancer pulmonar; aproximativ 50% din populația lumii este expusă la poluarea aerului de interior prin focuri deschise și cuptoare care gătesc prin arderea lemnului.
  2. Dioxidul de azot (NO2) generat de aparate de gătit și de încălzire pe gaz. Studiile indică o legătură directă astm, simptome respiratorii și concentrația de dioxid de azot. Se observă, de asemenea, incidența mare a încălzirii cu combustie în interior (sobe, centrale termice) și asupra bolilor cardio-vasculare. 
  3. Compușii organici volatili (COV) sunt asociați și ei cu un spectru mare de simptome și afecțiuni, de la iritații până la cancer. La sugari și copii, expunerea la COV crește riscul de afecțiuni respiratorii, alergenice, rinită, sensibilizări variate. Cele mai mari riscuri estimate între COV și efectele asupra sănătății:
    • O creștere de 8 ori a expunerii la formaldehidă este asociată cu bronșita cronică,
    • O creștere de 11 ori a expunerii la substanțelor aromatice și alifatice este asociată cu Imunoglobulina specifică Ig E la lapte,
    • O creștere de 4 ori a expunerii la plastic este asociată cu respirația șuierătoare persistentă,
    • O creștere de 6 ori a expunerii la vopseaua de mobilă este asociată cu infecții respiratorii.
  4. Ftalații, considerați compuși organici semi-volatili, emiși de materiale de plastic, policlorura de vinil (PVC) utilizate în pardoseli, perdele de duș, piele sintetică, adezivi, jucării, produse cosmetice etc. Unele studii au identificat asociere între ftalați, praful de interior și simptomele respiratorii alergenice.
  5. Radon. Apariția naturală a radonului în mediile interioare, inclusiv în case, este un risc de sănătate publică. După fumul de țigară, radonul este a doua cauză principală a cancerului pulmonar la populația generală. În SUA, între 2100-2900 de decese din cauza cancerului de plămâni se asociază cu expunerea la radon. În Marea Britanie, aproximativ 1100 de decese în fiecare an din cauza cancerului pulmonar sunt legate de radon. Radonul este un gaz periculos, se găsește în sol, roci, cărămidă, beton și apă și nu poate fi detectat de către om.
  6. Alergenii includ substanțe precum praful și pot fi generate din surse precum covoare, animale de companie, rozătoare și plante. Relația expunere-răspuns între alergeni interni și afecțiuni respiratorii / alergice este complexă, în funcție de mai mulți factori, precum susceptibilitatea genetică sau interacțiunea genă-mediu. Endotoxinele sunt derivate din peretele celular al bacteriilor Gram-negative și sunt omniprezente în mediu. Expunerea ridicată la endotoxine este asociată semnificativ cu riscul de simptome de sensibilitate bronșică și respirație șuierătoare. Un studiu recent a constatat că, copiii astmatici sensibilizați și expuși la niveluri scăzute de alergeni obișnuiți, inclusiv mucegai, praf, mătreață de pisici și câini, au un risc crescut de îmbolnăvire.
  7. Mucegaiul. Crește pe pereți și pot fi găsite în mobilier, fiind prezenți în 10–50% din case. Mucegaiurile sunt o sursă de alergeni și micotoxine. Meta-analizele arată asocieri dintre umezeală și mucegai cu creșteri de aproximativ 30–50% a simptomelor respiratorii și legate de astm, tuse, respirație șuierătoare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), factorii legați de umezeală sunt asociați și cu dispnee, infecții respiratorii, bronșită și rinită alergică.
  8. Efecte combinate. Multe studii s-au concentrat pe riscurile respiratorii ale expunerii la un singur poluant. Cu toate acestea, expunerea combinată la doi sau mai mulți agenți este comună. Într-adevăr, mediile interioare conțin întotdeauna amestecuri complexe de substanțe din diferite surse, care pot contribui în comun la efectele toxice.

O analiză specială merită îndeosebi bețișoarele și lumânările parfumate, despre care am putea crede că au efecte benefice, prin relaxarea simțurilor datorită aromelor emanate în aer. Dimpotrivă! Aceste produse sunt, de obicei, toxice pentru sănătate, din cauză că elimină, în timpul arderii, agenți poluanți ca benzenul, formaldehida și acetaldehida – substanțe cu potențial cancerigen, care irită ochii, pielea și căile respiratorii și pot provoca migrene și reacții alergice, potrivit Agenției de Mediu din Franța. E important deci să le folosiți cât mai rar, să nu le lăsați să ardă mult timp și mai ales nesupravegheat, să le plasați la distanță astfel încât să nu inhalați direct fumul și să aerisiți încăperea sau să folosiți un purificator de aer. 

Cum putem reduce poluarea? 

Prin folosirea produselor de întreținere cât mai ecologice, reducerea arderilor, ventilarea aerului și alegerea acelor purificatoare de aer care pot capta sau neutraliza particulele nocive. 

De altfel, folosirea purificatoarelor de aer este, fără îndoială, cea mai eficientă metodă de îmbunătățire a calității aerului din interior. Senzorii acestora ne arată, periodic, din ce e compus aerul din casă și ce particule nocive au evitat plămânii noștri. În plus, e important însă să ventilăm sau să aerisim corespunzător încăperile, fiindcă purificatorul curăță aerul de impurități, dar nu produce oxigen. Atunci când se lucrează mult de acasă, concentrația de dioxid de carbon crește mai repede decât în mod obișnuit. 

Se recomandă și folosirea unor aparate de monitorizare a calității aerului, cum ar fi un dispozitiv de monitorizare a CO2 care să ofere un indiciu privind calitatea aerului în timp real și să ne arate când apare nevoia de aerisire imediată a încăperii.

Reprezentanții Asociației Americane de Pneumologie au emis câteva recomandări prin care ne putem proteja de efectele nocive ale poluării din interior:

  1. Verificați zilnic prognozele de poluare a aerului din zona în care locuiți, pentru a ști când e nevoie de monitorizări mai atente și acțiuni specifice.
  2. Folosiți mai puțină energie electrică acasă. Prin reducerea consumului de energie, puteți ameliora calitatea aerului din casă, nemaivorbind de faptul că economisiți și bani.
  3. Curățați aerul din casă cu ajutorul purificatoarelor, umidificatoarelor și a dezumidificatoarelor. Sistemele de curățare a aerului reduc concentrațiile de poluanți din interiorul casei, fie că aceștia provin din poluarea atmosferică sau din poluarea aerului casnic.
  4. Nu ardeți lemn sau gunoi în jurul casei. Arderea lemnului de foc si a gunoiului sunt printre principalele surse de poluare a particulelor (funingine) din multe zone.
  5. Nu permiteți nimănui să fumeze în casă, nici măcar prin vaping.

Există și o serie de măsuri de intervenție luate la nivel european pentru reducerea poluării aerului din interior. European Lung Foundation a efectuat diverse studii care vizează îmbunătățirea calității aerului prin: atenția la materialele de construcții și sisteme de încălzire a casei pentru reducerea nivelul de NO2, instalarea unui sistem ventilație specific care poate reduce nivelul de CO2, formaldehidă și bacterii viabile, folosirea aparatelor de curățare electrostatică pentru a reduce concentrația particulelor de toate dimensiunile, dar și a tehnologii de reducere a poluării aerului de interior regăsire în aparatele de purificare a aerului, reducerea activităților care poluează aerul exterior, programe de educație în scopul restricționării expunerii la alergeni interni.

Cum alegem aparatele pentru îmbunătățirea calității aerului și ce rețin filtrele lor

Ca să facem alegerea cea mai potrivită, primul pas e să începem căutările în magazine specializate, care pun accent pe calitatea produselor și au departamente de client-service bine puse la punct, astfel încât să poată oferi consiliere pe marginea vânzării. 

Principalele criterii pe care ar trebui să le luăm în considerare atunci când alegem un purificator de aer sunt: suprafața încăperii sau a spațiului – locuință, birou, restaurant, sală de clasă, loc de joacă etc., funcții integrate ale aparatului, dar și serviciile post-vânzare oferite de distribuitor – garanție, service, consiliere ș.a.m.d.

Când alegem aparatul potrivit, e necesar să ținem cont întâi de suprafața încăperilor. Recomandările sunt corelate însă și cu tipul apartamentului sau al casei - de exemplu, dacă aerul poate fi ventilat ușor din cameră în cameră sau dimpotrivă. Degeaba alegem un aparat pentru 50 de metri pătrați dacă îl așezăm într-o cameră de 25 de metri pătrați și ținem ușile închise sau aerul circulă greu în celelalte camere. În acest caz, ar fi mai eficient să luăm două aparate mai mici care să lucreze separat în fiecare încăpere. 

În ceea ce privește eficiența aparatului, care se măsoară în puterea de filtrare, se verifică indicatorul CADR – și de proprietățile aparatului. De exemplu, un aparat cu modul AUTO știe să își regleze viteza astfel încât să consume doar cât este necesar.

În functie de filtru, acestea rețin particule mai mari sau mai mici de impurități. De exemplu, un pre-filtru captează particule mari de praf, păr de animale, scame. Un filtru HEPA reține particule mai mari de 0.3 microni, inclusiv noxe, bacterii, virusuri, praf de toner, praf de hârtie sau alte microparticule dăunătoare organismului. Filtrele cu tehnologie UV-C sanitizează aerul, elimină virușii și bacteriile. Filtrele se schimbă în funcție de gradul de utilizare. În general, la o utilizare normală - la 6-9 luni, dar un aer supraîncărcat de particule poluante reduce aceste perioade. Este important ca filtrul să fie verificat lunar, ne putem da seama de starea în care se află dacă deschidem aparatul, însă cel mai sigur e să urmăm recomandările producătorului.

Dacă ne preocupă mirosurile neplăcute din casă, acestea pot fi neutralizate cu ajutorul purificatoarelor cu ionizare și filtru carbon activ, însă e importantă și sursa mirosurilor. De exemplu, dacă este vorba despre mucegai sau igrasie, se recomandă folosirea aparatelor de dezumidificare pentru controlul nivelului de umiditate din aer. În orice caz, există și varianta 2 în 1, dezumidificator cu filtre HEPA.

Atenție însă la modelele contrafăcute! E important să ne orientăm către vânzătorii specializați și să ne asigurăm că pune preț pe calitate, are răspunsuri pentru toate întrebările și suficiente resurse cât să asigure garanție și service. Review-urile pe care le-ați putea găsi online nu sunt suficiente. Dacă ați văzut un purificator la un comerciant care până mai ieri vindea papetărie sau pantofi și astăzi s-a gândit să vândă și purificatoare, nu este un semn bun. Lansarea unui astfel de produs pe piață presupune experiență în domeniu și o echipă tehnică specializată.  Interesați-vă dacă vânzătorul are un service propriu sau unde va ajunge produsul în cazul în care are o problemă, dacă vânzătorul vă poate oferi o piesă de schimb sau accesoriile potrivite. Trebuie știut faptul că un purificator pentru care nu mai găsiți peste șase luni un filtru corespunzător nu este util sub nicio formă, dat fiind faptul că e necesar ca filtrele să fie schimbate, în general, la 6-9 luni.

Pe cine afectează cel mai mult poluarea aerului

O treime din totalul deceselor cauzate de accident vascular cerebral, cancer pulmonar și boli de inimă se datorează poluării aerului, echivalentul deceselor asociate fumatului și peste numărul deceselor asociate consumului excesiv de sare. Efectele poluării aerului asupra sănătății depind nu numai de expunere, ci și de vulnerabilitatea oamenilor la impactul poluării, care poate creste ca urmare a vârstei, a condițiilor de sănătate preexistente sau a comportamentelor specifice ale fiecărei persoane. 

Prin urmare, chiar dacă aerul încărcat cu particule nocive afectează sănătatea tuturor celor expuși, e indicat să ia măsuri de protecție sporită persoanele în vârstă, cele care suferă deja de afecțiuni cardiace și respiratorii și copiii, mai ales bebelușii. OMS a stabilit că în 2016, poluarea aerului din interior și exterior a provocat moartea a peste 543.000 de copii sub 5 ani.

Dincolo de faptul că poate genera sau agrava diverse afecțiuni pulmonare, studiile recente indică o legătură directă între poluare și starea neurologică a copiilor. Particulele PM2.5 (mai mici de 2.5 microni) din aerul poluat intra în sistemul sanguin și poate afecta semnificativ dezvoltarea cerebrală a celor mici. De aceea, folosirea unui purificator care indică sau care chiar își reglează intensitatea în funcție de nivelul PM2.5 ajută în reglarea calității aerului în camerele copiilor. 

Un purificator cu filtru HEPA cât mai performant (ideal din clasa H13, eventual și cu alte funcții integrate, precum ionizarea sau lampa UV-C) contribuie substanțial la sterilizarea și purificarea aerului. Purificatorul trebuie însă ales și în funcție de dimensiunea camerei și de capacitatea de filtrare pe care ne-o dorim. În general, toate purificatoarele de pe piață indică o suprafață recomandată, dar este bine să corelăm informația privind capacitatea de filtrare a aerului (CADR) cu volumul încăperii, ținând cont de faptul că pentru o filtrare eficientă ar fi nevoie de 4-5 ventilări de aer pe oră.

În concluzie, de la smogul resimțit în orașe, până la mucegaiul din case sau agenți poluanți rezultați din activități obișnuite, poluarea aerului reprezintă o amenințare majoră pentru sănătate și pentru mediul înconjurător. Combinate, poluarea atmosferică și cea a aerului de interior ucid aproximativ 7 milioane de persoane în întreaga lume, în fiecare an. Datele furnizate de Organizația Mondială a Sănătății arată că 9 din 10 persoane respira aer care conține niveluri ridicate de poluanți și că 4,3 milioane de oameni mor anual din cauza expunerii la poluarea aerului din interiorul gospodăriilor.

Dacă depunem cu toții eforturi să reducem poluarea exterioară și luăm măsuri concrete pentru a controla măcar calitatea aerului respirat în interior, avem șanse să reducem semnificativ riscurile acestui pericol nevăzut și să ne protejăm sănătatea noastră și a celor din jurul nostru.

Articol scris de Robert Manea, COO AlecoAir 


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇