În Uniunea Europeană, 13% dintre decese sunt legate de poluare, potrivit unui raport publicat marţi de Agenţia Europeană de Mediu (AEM), pentru care actuala criză sanitară este un semnal care ar trebui să accelereze conştientizarea relaţiei dintre mediu şi sănătate.
„Apariţia acestor agenţi patogeni zoonotici (ca în cazul COVID-19) este legată de degradarea mediului şi de interacţiunile dintre om şi animale în sistemul alimentar”, afirmă studiul care subliniază că europenii sunt în permanenţă expuşi la riscuri de mediu: poluarea aerului – care, chiar dacă s-a redus semnificativ, rămâne primul factor de mortalitate; poluarea sonoră şi cea cauzată de produsele chimice.
În cele 27 de ţări ale UE şi în Regatul Unit, 630.000 de decese au putut fi atribuite direct sau indirect unui mediu poluat în 2012, potrivit ultimelor date oficiale disponibile, indică raportul care scoate în evidenţă importante diferenţe între vestul şi estul Europei şi legate de nivelul social-economic.
Astfel, în fruntea plutonului, România înregistrează circa un deces din cinci legat de poluare, în timp ce elevii cei mai buni, Suedia şi Danemarca, deplâng unu din zece.
În principal legate de cancer, boli cardiovasculare şi respiratorii, "aceste morţi puteau fi evitate prin eliminarea riscurilor de mediu dăunătoare sănătăţii", subliniază AEM.
"Persoanele cel mai sărace sunt expuse disproporţionat poluării şi condiţiilor meteorologice extreme, inclusiv valurile de căldură şi frigul extrem. Aceasta are legătură cu locul unde trăiesc, muncesc şi merg la şcoală, frecvent în zone defavorizate social şi cartiere în periferia marilor artere de circulaţie", notează raportul.
Punct pozitiv pentru mediul înconjurător european: calitatea apei, "excelentă" în peste 85% din cazuri pentru apa de scăldat. În ce priveşte apa potabilă, 74% din zonele de ape subterane prezintă un "statut chimic bun".
Potrivit AEM, pentru ameliorarea sănătăţii şi mediului în Europa, trebuie favorizate spaţiile verzi, locuri de activitate fizică, relaxare, dar şi de integrare socială, care "înviorează oraşele în timpul valurilor de căldură, diminuează inundaţiile, reduc poluarea fonică şi susţin biodiversitatea urbană".
În plus, parcurile şi grădinile s-au dovedit a fi de nepreţuit pentru sănătatea mintală şi starea de bine în timpul pandemiei COVID-19, subliniază agenţia europeană.
Reducerea circulaţiei rutiere, scăderea consumului de carne şi retragerea subvenţiilor pentru combustibilii fosili figurează printre celelalte soluţii pe care le propune AEM.