Presa străină continuă să relateze cu stupoare despre alegerile din România. AFP a mers chiar pe teren pentru a întreba românii de ce au votat cu Călin Georgescu. AP notează că peisajul politic românesc este zdruncinat de un candidat obscur, care a lăsat PSD pentru prima oară în afara turului 2.
- Presa externă e șocată după prezidențiale: Cutremur electoral în România. Un candidat prorus produce cea mai mare surpriză
- Presa de limbă germană, după prezidențialele din România: Prostie sau ingerință? Călin Georgescu, ”nu candidat, ci chemat”
- Rezultate alegeri prezidențiale – oficial
Un candidat pro-rus la care nimeni nu se aştepta se clasează pe primul loc la prezidenţialele din România şi se pregăteşte de un duel, pe 8 decembrie, cu o novice în politică, potrivit rezultatelor aproape definitive, după ce premierul Marcel Ciolacu a fost eliminat din cursă spre surpriza generală, relatează AFP.
După numărarea a 99% dintre buletinele de vot exprimate, Călin Georgescu, 62 de ani, care se opune ajutării Ucrainei vecine şi se pronunţă împotriva NATO, a obţinut 22,94% dintre voturile exprimate, urmat de Elena Lasconi, 52 de ani, primarul de centru-dreapta al unui orăşel (19.17%).
Premierul proeuropean Marcel Ciolacu, care era considerat favorit, a ieşit abia pe poziţia a treia, la doar 1.000 de voturi diferenţă (19,15%).
Călin Georgescu a creat o surpriză după o campanie TikTok devenită virală în ultimele zile, concentrată asupra necesităţii opririi oricărei susţineri a Kievului. ”În această seară, poporul român a strigat pentru pace. Şi a strigat tare, extrem de tare”, a reacţionat el, duminică seara.
Alt candidat de extremă dreapta era aşteptat în turul doi, George Simion, liderul Partidului Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR).
Dar trebuie să se mulţumească cu locul patru, cu 13,87% dintre voturile exprimate. El şi-a felicitat adversarul şi s-a bucurat că un ”suveranist” intră în turul doi.
Prin discursul său plin de pasiune, cu accente mistice şi conspiraţioniste, George Simion, un mare fan al lui Donald Trump, a obţinut capital politic de pe urma suferinţei unei părţi a populaţiei, sărăcită de o inflaţie puternică. Însă el a vrut să afişeze o imagine moderată, care ”i-a deservit în rândul celor mai radicali”, analizează la AFP politologul Cristian Pîrvulescu.
Vot antisistem
”Extrema dreaptă este de departe marea câştigătoare a acestor alegeri”, cu peste o treime dintre sufragii, adaugă el.
Prin aceste scoruri bune, ea urmează să beneficieze de ”un efect de contagiune” în alegerile legislative de duminică, ceea ce anunţă negocieri dificile în vederea formării unei coaliţii.
Partidul Social Democrat (PSD), moştenitorul fostului Partid Comunist, care structurează viaţa politică a ţării de peste 30 de ani, guvernează în prezent împreună cu Partidul Naţional Liberal (PNL), al cărui candidat a fost spulberat.
După zece ani de putere ai liberalului Klaus Iohannis, un susţinător fervent al Kievului, devenit foarte nepopular din cauza vizitelor sale costisitoare în străinătate finanţate cu bani publici, românii au votat candidaţi antisistem, pe fondul unei ascensiuni a mişcărilor ultraconservatoare în Europa.
Potrivit unor experţi, ei au profitat de o atmosferă socială şi geopolitică în acest stat membru loial al Uniunii Europene (UE) şi NATO aflat la poarta Ucrainei şi al cărui rol strategic a devenit vital de la începutul războiului, mai ales în NATO, găzduind peste 5.000 de militari aliaţi, cât şi în privinţa tranzitului cerealelor ucrainene.
”Mai multă mândrie şi demnitate”
Aceasta este o bulversare într-o ţară cu 19 milioane de locuitori, care a rezistat până acum poziţiilor naţionaliste, demarcându-se faţă de Ungaria sau de Slovacia.
Preşedintele ocupă o funcţie în esenţă protocolară, însă exercită o poziţie morală importantă şi o influenţă în politica externă.
Pe străzile din Bucureşti, oamenilor nu le venea să creadă luni dimineaţa, pe un frig hivernal. Pentru unii, era însă o surpriză fericită.
O pensionară, Maria Chis, 70 de ani, este de părere că Călin Georgescu ”pare să fie un om integru, serios şi patriot, capabil să aducă schimbarea”.
Ea povesteşte că a fost sedusă de videoclipurile acestuia pe TikTok, în care îşi promovează poziţia împotriva Ucrainei şi promisiunea ”păcii şi liniştii”.
”Gata cu plecăciunile în faţa Occidentului, faceţi loc la mai multă mândrie şi demnitate”, declară ea.
Alţii, ca Alex Tudose, proprietarul unei companii de construcţii, evocă ”tristeţea şi dezamăgirea faţă de acest vot după atâţia ani în structuri euro-atlantice”.
În opinia sa, este vorba mai degrabă despre un vot împotriva partidelor tradiţionale, favorizate de ”dezinformare” pe reţele de socializare, decât despre o poziţionare de fond în favoarea Kremlinului.
În ceea ce priveşte turul doi, el se teme că ”românii nu sunt pregătiţi să aleagă o femeie”, pe Elena Lasconi, pentru a opri extrema dreaptă, în această ţară în care prejudecăţile misogine rămân ancorate.
AP: Prima oară în 35 de ani când PSD nu are un candidat în turul doi
Peisajul politic românesc este zdruncinat după ce un populist de extremă dreapta puţin cunoscut a obţinut o victorie în primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor electorale de luni, care a devenit dintr-un candidat obscur învingătorul premierului în exerciţiu, relatează şi Associated Press.
Călin Georgescu, independent, urmează să o înfrunte în turul doi, peste două săptămâni, pe reformista Elena Lasconi.
Este pentru prima oară în istoria postcomunistă de 35 de ani a României când PSD nu are un candidat în turul doi al alegerilor prezidenţiale, o lovitură puternică aplicată celui mai puternic partid din ţară, care subliniază sentimentul anti-establishment al alegătorilor.
Majoritatea sondajelor locale îl creditau pe Georgescu cu un scor sub 10%.
Preşedintele exercită un mandat de cinci ani în această ţară membră a Uniunii Europene (UE) şi NATO şi dispune de puteri semnificative în luarea deciziilor în domenii ca securitatea naţională, politica externă şi numiri judiciare.
După ce a votat duminică, Georgescu a scris pe Facebook că a votat ”pentru cei nedreptăţiţi, pentru cei umiliţi, pentru cei care simt că nu contează şi de fapt contează cel mai mult (...), votul este o rugăciune pentru naţiune”.
Potrivit site-ului său, Georgescu are un doctorat în pedologie, o ramură a ştiinţei solului, şi a deţinut diverse funcţii la Ministerului Mediului în anii '90. În perioada 1999-2012, el a fost reprezentantul României în Comitetul Naţional al Programului de Mediu a ONU.
În pofida faptului că nu are un program politic clar, videourile sale pe TikTok sunt populare şi au obţinut 1,7 milioane de ”like”-uri.
Popularitatea sa în creştere va fi testată în înfruntarea cu Lasconi.
Lasconi, o fostă jurnalistă şi actuala conducătoare a USR, a candidat cu un program reformist anticorupţie. A declarat AP, înainte de vot, că ea consideră corupţia drept una dintre cele mai mari probleme ale României şi şi-a exprimat susţinerea faţă de o creştere a cheltuielilor cu apărarea şi continuarea ajutării Ucrainei. În cazul unei victorii, ea va fi prima femeie preşedinte din istoria României.
În România au loc şi alegeri parlamentare pe 1 decembrie, care vor stabili viitorul guvern şi viitorul premier.