Pentru prima oară, oamenii de știință au secvențiat ADN antic extras din mostre de sol. Concret, în solul unei peșteri din Mexic a fost găsit ADN de urs (dar nu numai) de acum 16.000 de ani.
Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, au demonstrat astfel că rămășițele fosilizate nu sunt singura cale de a extrage ADN antic.
„Atunci când un animal sau un om urinează sau defechează, celule din acel organism sunt și ele eliberate. Fragmentele din ADN din acele celule sunt ceea ce noi putem detecta în mostrele de sol”, a explicat Eske Willerslev, genetician la universitatea amintită.
„Cu ajutorul unor tehnici de secvențiere extrem de eficiente, am reușit să reconstruim genomurile, adică profilurile genetice, bazându-ne pe fragmente pentru prima oară. Am arătat că părul, urina și excrementele pot oferi material genetic care, în condițiile potrivite, poate supraviețui pentru mai mult de 10.000 de ani”, a adăugat omul de știință.
Peștera Chiquihuite, locul din care au fost extrase mostrele, este cunoscută drept un sit de importanță istorică. Multe unelte și fragmente din piatră, care datează din urmă cu 25.000 – 30.000 de ani, au fost găsite aici, ceea ce indică o perioadă de ocupare umană. Însă nu doar oamenii au folosit această peșteră.
Descoperirile recente dezvăluie prezența mai multor animale, inclusiv urși, lilieci și rozătoare, scrie Science Alert.
Când vine vorba despre urși, povestea e interesantă, pentru că a fost secvențiat inclusiv genomul unui urs, Arctodus simus („ursul cu față scurtă”), unul dintre cei mai mari urși care au trăit vreodată pe Pământ. Acesta a dispărut de pe Terra la sfârșitul ultimei ere glaciare, în urmă cu 11.000 de ani.
S-a mai găsit, de asemenea, și ADN-ul strămoșului ursului negru american (Ursus americanus).
![Foto: Scott Hartman [CC BY 3.0] & Frank Ippolito/AMNH](https://spotmedia.ro/wp-content/uploads/2020/07/stramosul-dinozaurilor-216x152.jpg)
