Au trecut aproape 40 de ani de la explozia de la Cernobîl, timp în care, fără oameni în zonă, tot felul de forme de viață nu doar că au apărut acolo, dar par să fi prosperat. O ciupercă din zonă, în mod special, pare să se fi adaptat perfect la radiațiile care persistă în structurile din jurul reactorului, radiații pe care a ajuns să le folosească.
Pe pereții interiori ai uneia dintre cele mai radioactive clădiri din lume, oamenii de știință au descoperit o ciupercă neagră, ciudată, care pare să trăiască perfect în aceste condiții. Este vorba despre Cladosporium sphaerospermum, scrie Science Alert. Oamenii de știință cred că pigmentul său închis, melanina, i-ar putea permite să folosească radiațiile ionizante așa cum plantele folosesc lumina pentru fotosinteză. Mecanismul propus poartă numele de radiosinteză.
Totuși, deși s-a observat că ciuperca se dezvoltă mai bine în prezența radiațiilor, nimeni nu a reușit să explice clar de ce.
Descoperirea a fost făcută la sfârșitul anilor ’90, când o echipă condusă de microbiologul Nelli Zhdanova a investigat adăpostul din jurul reactorului avariat și a descoperit o comunitate surprinzătoare de 37 de specii de ciuperci, multe dintre ele închise la culoare și bogate în melanină. C. sphaerospermum domina mostrele și prezenta cele mai ridicate niveluri de contaminare radioactivă.
Ulterior, cercetători de la Albert Einstein College of Medicine, din SUA, au arătat că expunerea acestei ciuperci la radiații ionizante nu o afectează așa cum s-ar întâmpla în cazul altor organisme. Mai mult, acest lucru pare că-i stimulează creșterea.
Radiațiile ionizante pot smulge electroni din atomi, rupând moleculele și afectând grav ADN-ul, însă, în acest caz, păruseră mai degrabă benefice.
În 2008, aceiași cercetători au propus o ipoteză: ciuperca ar putea capta radiațiile și le-ar transforma în energie, într-un proces comparabil cu fotosinteza, melanina având un rol asemănător clorofilei. În același timp, melanina ar acționa ca un scut împotriva efectelor dăunătoare ale radiației.
Un studiu din 2022 a întărit această idee: atunci când C. sphaerospermum a fost expusă pe exteriorul Stației Spațiale Internaționale, senzorii au arătat că ciuperca bloca o parte din radiația cosmică.
Totuși, demonstrarea radiosintezei rămâne dificilă, așa că, momentan, e doar o ipoteză fascinantă.