O gaură neagră enormă a fost descoperită în interiorul uneia dintre cele mai mici galaxii vecine ale Căii Lactee, schimbând radical ceea ce știau oamenii de știință despre modul în care galaxiile de dimensiuni reduse reușesc să se mențină stabile.
Segue 1 este o galaxie pitică extrem de slab strălucitoare, aflată la aproximativ 75.000 de ani-lumină depărtare de Pământ, ceea ce o face un vecin foarte apropiat al Căii Lactee. Oamenii de știință de la Observatorul McDonald al Universității din Texas au descoperit acum că galaxia nu este dominată de materie întunecată, așa cum s-a crezut mult timp, ci de o gaură neagră enormă, cu o masă de circa 450.000 de ori mai mare decât cea a Soarelui.
„Descoperirea noastră ar putea revoluționa modul în care sunt modelate galaxiile pitice sau roiurile stelare, prin includerea găurilor negre supermasive în locul halourilor de materie întunecată”, a declarat Nathaniel Lujan, doctorand la Universitatea din Texas din San Antonio și autor principal al studiului.
Segue 1 este una dintre cele mai palide însoțitoare ale Căii Lactee, conținând doar câteva sute până la câteva mii de stele, mult prea puține pentru a genera suficientă gravitație încât să rămână stabile. Astronomii au presupus dintotdeauna că halourile de materie întunecată oferă forța gravitațională necesară pentru a menține aceste mici galaxii unite.
Totuși, atunci când cercetătorii au modelat mișcările stelelor din Segue 1, singurele simulări care le-au corespuns observațiilor realizate cu telescopul W.M. Keck Observatory au fost cele care includeau o gaură neagră masivă în centrul galaxiei. Modelele au arătat că stelele din apropierea nucleului se mișcă pe orbite foarte rapide și strânse, un indiciu clar al unei atracții gravitaționale uriașe, specifice unei găuri negre.
„Gaura neagră din Segue 1 este mult mai mare decât ne-am fi așteptat. Dacă acest raport mare de masă este comun în rândul galaxiilor pitice, va trebui să rescriem complet modul în care înțelegem evoluția acestor sisteme”, a explicat Karl Gebhardt, profesor de astrofizică la Universitatea din Texas din Austin și coautor al studiului.
Noua descoperire arată că gaura neagră depășește masa totală a stelelor galaxiei de aproximativ zece ori, o situație rar întâlnită în restul Universului.
Având în vedere proximitatea față de Calea Lactee, cercetătorii sugerează că Segue 1 ar fi putut fi mult mai mare în trecut, pierzându-și însă majoritatea stelelor de-a lungul timpului sub efectul forțelor gravitaționale ale Căii Lactee, scrie Space.com.
Segue 1 ar putea fi, de asemenea, un echivalent apropiat al unei noi clase de galaxii recent descoperite, numite „mici puncte roșii”, galaxii compacte și timpurii, formate în jurul unor găuri negre masive și doar cu câteva stele în jur, se arată într-n raport publicat de Astrophysical Journal Letters. Deși aceste sisteme îndepărtate sunt aproape imposibil de studiat direct, Segue 1 le oferă astronomilor o oportunitate unică de a observa fenomene similare chiar în vecinătatea noastră cosmică.
Indiferent de interpretare, descoperirea pune sub semnul întrebării teoriile clasice despre formarea și evoluția galaxiilor mici și arată că chiar și cele mai obscure colțuri ale Universului pot ascunde surprize uriașe.