Oamenii de știință sunt pentru prima oară martori ai formării inelelor în jurul unui obiect din sistemul nostru solar. Iar situația e cu atât mai interesantă cu cât nu e vorba despre o planetă.
Saturn nu este singura planetă cu inele din Sistemul Solar. Deși structura sa spectaculoasă rămâne cea mai cunoscută, și ceilalți giganți gazoși, Jupiter, Uranus și Neptun, au propriile inele. Iar astronomii au descoperit astfel de formațiuni și în jurul unor corpuri mai mici, precum planetele pitice Haumea și Quaoar sau centaurul Chariklo. Mai nou, un nou nume se adaugă pe lista de corpuri cu inele: 2060 Chiron, scrie Space.com.
Pe corpul ceresc înghețat, descoperit în 1977, aflat între orbitele lui Saturn și Uranus, o echipă de astronomi din Brazilia a detectat patru inele distincte și un halo difuz de material care înconjoară acest centaur.
Centaurii, precum 2060 Chiron, sunt obiecte cerești hibride, jumătate asteroizi, jumătate comete, care orbitează între Jupiter și Neptun. Chiron are aproximativ 200 de kilometri în diametru și este alcătuit din rocă, gheață și compuși organici.
Cele patru inele ale sale, formate probabil din gheață și resturi rezultate în urma unei coliziuni, se află la distanțe de 273 km, 325 km, 438 km și, respectiv, 1.400 km de centrul corpului. Cercetătorii cred însă că inelul cel mai exterior ar putea fi instabil și necesită observații suplimentare pentru confirmare.
Ceea ce face descoperirea cu adevărat remarcabilă este faptul că inelele lui Chiron sunt încă în proces de formare și este prima dată când astronomii surprind un asemenea fenomen. Comparând datele recente cu observațiile din 2022, 2018 și 2011, echipa a constatat că sistemul de inele se modifică rapid, oferind o privire rară asupra unui proces dinamic cosmic.
„Este un sistem în evoluție, care ne va ajuta să înțelegem mecanismele prin care se formează inelele și sateliții în jurul corpurilor mici, dar și procesele ce guvernează discurile de materie din tot Universul”, a explicat astronomul Braga Ribas, de la Universitatea Federală de Tehnologie din Paraná (Brazilia), coautor al studiului publicat de jurnalul Astrophysical Journal Letters.