Un nou studiu aduce dovezi fascinante despre una dintre cele mai timpurii victime ale Căii Lactee: o galaxie pitică preistorică, poreclită Loki.
Astronomii au identificat un grup de 20 de stele bătrâne și extrem de sărace în metale care orbitează neobișnuit de aproape de discul galactic, regiunea plată și rotativă unde se află și Soarele nostru.
Analiza compoziției lor chimice și a traiectoriilor sugerează că această galaxie pitică a fost devorată de a noastră în urmă cu mai bine de 10 miliarde de ani.
În astronomie, elementele mai grele decât hidrogenul și heliul sunt numite metale. Primele stele din Univers erau formate doar din gaz primordial. Abia după ce acestea au explodat, au îmbogățit spațiul cu metale. Prin urmare, fiecare generație nouă de stele are o concentrație mai mare de elemente grele.
Stelele descoperite recent sunt extrem de sărace în metale, ceea ce înseamnă că s-au născut într-o epocă primitivă a Universului, scrie Live Science.
O amprentă chimică din Universul timpuriu
„Loki ar fi putut fi printre primele galaxii mici formate în Universul tânăr”, a declarat Federico Sestito, astrofizician la Universitatea din Hertfordshire și autorul principal al studiului.
În mod normal, simulările computerizate arată că stelele provenite din fuziuni atât de vechi ar trebui să fie împrăștiate în haloul sferic de la marginea galaxiei. Faptul că acestea se află la doar 6.500 de ani-lumină de Soare, chiar în interiorul discului galactic, a reprezentat o surpriză majoră și pentru oamenii de știință.
Cu ajutorul Telescopului Canada-France-Hawaii, astronomii au analizat compoziția chimică a stelelor, iar telescopul spațial Gaia a fost folosit pentru calcularea orbitelor. Rezultatele au arătat o anomalie: o parte din aceste stele se mișcă în direcția de rotație a Căii Lactee, în timp ce restul călătoresc în sens invers (retrograd). Cu toate acestea, compoziția lor chimică este identică.
Explicația a venit tot din simulările digitale: fuziunea a avut loc într-o epocă extrem de timpurie, la doar 3 miliarde de ani după Big Bang, când Calea Lactee era încă ușoară și nu își formase discul stabil de rotație.
Pe baza modelelor, astronomii estimează că Loki avea o masă de aproximativ 1,4 miliarde de mase solare.
Dar cum s-a ales galaxia cu așa un nume? În mitologia nordică, Loki este zeul farselor și al haosului, ale cărui intenții sunt greu de descifrat. Cum și aceste stele le-au dat bătăi de cap cercetătorilor, nici că se putea un nume mai bun pentru galaxie.
România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE. Prețurile au crescut de aproape trei ori mai mult decât media europeană
Sindicaliștii din Finanțe ies azi în stradă: Cer salarii speciale pentru angajații Fiscului și avertizează cu proteste timp de 60 de zile
Pep Guardiola, despre plecarea de la Manchester City
Ziua 1547 SUA vor să obțină acces la tehnologia ucraineană a dronelor. Veste bună de la Londra pentru Rusia și bani pentru Ucraina de la Bruxelles. Kievul vorbește despre alegeri în 2027 (Foto & Video)
