Cea mai mare hartă 3D a Universului realizată până acum a fost publicată, luni.
Harta e rezultată după analiza a peste patru milioane de galaxii şi quasari, obiecte ultraluminoase ce produc o cantitate colosală de energie, informează AFP.
''Această muncă ne oferă pur şi simplu cea mai completă istorie a expansiunii Universului până la această oră'', a subliniat unul dintre cercetători, Will Percival, de la Universitatea din Waterloo, Canada.
Harta, rodul unei colaborări de peste 20 de ani a sute de oameni de ştiinţă din cadrul a circa 30 de instituţii diferite de pe glob, a fost realizată plecând de la cel mai recent sondaj cosmologic al SDSS (Sloan Digital Sky Survey), denumit ''The extended Baryon Oscillation Spectroscopic Survey'' (eBOSS), cu ajutorul unui telescop situat în New Mexico, Statele Unite.
Graţie a numeroase lucrări teoretice desfăşurate de-a lungul timpului pe tema Big Bang-ului, precum şi asupra observaţiei fondului difuz cosmologic (o radiaţie luminoasă slabă rămasă în urma Big Bang), primele momente ale universului sunt relativ binecunoscute de către cercetători.
Studiile realizate asupra galaxiilor, precum şi măsurători ale distanţelor au oferit totodată o bună înţelegere asupra expansiunii Universului produse în decursul acestor ultime miliarde de ani.
''A rămas cu toate acestea o lipsă a datelor din perioada de la începutul Universului şi cea actuală'', a explicat Kyle Dawson, de la Universitatea din Utah, unul dintre liderii proiectului.
''În 2012, am lansat proiectul eBOSS în ideea de a produce o hartă 3D a Universului cât mai completă, utilizând pentru prima dată noi marcatori şi anume galaxiile ce formează în mod activ stelele şi quasarii'', a indicat Jean-Paul Kneib, astrofizician la Şcoala Politehnică Federală din Lausanne (EPFL), Elveţia.
Ce arată harta
Harta arată filamente de materie şi vid care definesc structura Universului de la începuturile sale, pe când avea doar 380.000 de ani.
Pentru partea hărţii referitoare la imaginea Universului de acum şase miliarde de ani, cercetătorii au observat galaxiile cele mai vechi şi de un roşu mai intens. Pentru erele mai îndepărtate, s-au concentrat asupra galaxiilor cele mai tinere, de culoare albastră.
Pentru a ajunge mai departe în timp, şi anume până la 11 miliarde de ani, ei au folosit quasari - galaxii care au în centru o gaură neagră supermasivă, cu o luminozitate extrem de mare datorită materiei înghiţite.
Harta arată că la un anumit moment expansiunea Universului s-a accelerat, fenomen care a continuat apoi. Această accelerare pare să se datoreze, potrivit cercetătorilor, prezenţei energiei negre, un element invizibil care se integrează teoriei generale a relativităţii formulată de Einstein, dar a cărei origine nu este încă elucidată.
Astrofizicienii ştiu de mai mulţi ani că universul se extinde şi încearcă să măsoare viteza exactă a acestei expansiuni.
Comparând observaţiile făcute de programul eBOSS cu studiile realizate până în prezent pe tema primelor momente ale Universului, cercetătorii au constatat un decalaj între viteze.
Cea recunoscută de comun acord în prezent, denumită ''constanta Hubble'', s-a dovedit a fi cu 10% mai lentă decât valoarea calculată, a precizat EPFL, adăugând că nu există, până la această oră, o explicaţie.
Citește și:
S-au descoperit probabil primele reprezentări ale oamenilor. Dar la ce serveau acestea?