Inteligența artificială transformă sub ochii noștri piața muncii. În Statele Unite, studiile arată deja o scădere a angajărilor în rândul tinerilor în domenii vulnerabile la automatizare, precum ingineria software, marketingul sau serviciile pentru clienți.
Conform unui studiu al Universității Stanford, tinerii au mai multe șanse să găsească oportunități de angajare în domenii mai puțin expuse riscului, precum asistența medicală, munca industrială sau retailul. Putem vorbi și în Europa de o tendință similară?
„Studiul oferă primele dovezi, pe scară largă, care susțin ipoteza că revoluția AI începe să aibă un impact semnificativ și disproporționat asupra lucrătorilor aflați la început de carieră pe piața muncii americane”, se arată în raport, relatează Euronews.
Totuși, experți spun că este prea devreme să observăm o evoluție asemănătoare în Europa și că există în continuare un deficit de lucrători în domeniile vocaționale, precum construcțiile și producția, un deficit care precede apariția AI cu aproximativ un deceniu.
Companiile europene caută din ce în ce mai mult competențe AI, dar și calități umane esențiale
Adam Tsakalidis, expert în inteligența competențelor și prognoză la Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), analizează anunțurile de angajare din Uniunea Europeană pentru a identifica abilitățile digitale căutate.
Potrivit lui Tsakalidis, competențele AI apar în domenii previzibile, precum ingineria AI sau rolurile de dezvoltatori, dar și în locuri de muncă expuse riscului de automatizare, precum autori, scriitori și traducători.
El a explicat că firmele caută specialiști de nișă în aceste locuri de muncă cu calificare înaltă, care pot aduce ceva ce AI nu poate oferi: expertiză umană calificată.
„Abilitățile cognitive, capacitatea de a procesa contextul social, acestea rămân avantaje umane”, a spus Tsakalidis, menționând că acest lucru va continua chiar și pe măsură ce modelele de limbaj de mari dimensiuni (LLM) devin mai „sofisticate”.
Prognoza CEDEFOP pentru 2035 arată în continuare o cerere în creștere pentru rolurile digitale, în ciuda ascensiunii AI.
Angajatorii caută, de asemenea, o combinație de abilități umane, precum rezolvarea problemelor, munca în echipă și comunicarea, alături de competențele tradiționale legate de AI, a spus Konstantinos Pouliakas, expert în competențe și piața muncii la CEDEFOP.
Întrebarea cheie este cum vor fi solicitați lucrătorii, indiferent de nivelul lor de calificare, să utilizeze AI și să se adapteze la modul în care aceasta le va schimba posturile, a subliniat el.
Istoria a arătat că persoanele aflate în poziții cu calificare înaltă au șanse mai mari să se adapteze cu succes la schimbările tehnologice, ceea ce le crește productivitatea și veniturile, a adăugat Ulrich Zierahn-Weilage, profesor asociat de economie la Universitatea Utrecht.
„De aceea nu aș spune ‘devino fermier’, nu mai sunt prea multe locuri de muncă acolo. E o afirmație prea generală, pentru că ai nevoie în continuare de oameni cu gândire critică, în timp ce mașina te ajută să faci treaba mai grea mai repede”, a spus Zierahn-Weilage.
Totuși, Tsakalidis și Pouliakas au avertizat că există încă riscul ca unele profesii să devină complet automatizate până atunci, dar este greu de prezis care anume.
4 din 10 europeni au nevoie de formare în AI, arată un raport
Studiul CEDEFOP din 2024 privind competențele AI a constatat că 4 din 10 lucrători din UE spun că trebuie să-și dezvolte abilități legate de AI, însă doar 15% au urmat cursuri de formare axate pe AI.
Pouliakas a spus că raportul nu arată clar ce competențe AI le lipsesc lucrătorilor și nici care sunt cele mai căutate de angajatori.
Un studiu realizat pe mii de persoane din șapte țări de compania germană Bosch a descoperit că utilizarea eficientă a instrumentelor AI este cea mai importantă abilitate pe care se așteaptă să o aibă angajații, urmată de gândirea critică și analiza securității cibernetice.
Pentru a răspunde provocării deficitului de competențe, Anastasia Pouliou, specialist CEDEFOP în calificări și formare profesională, a spus că este nevoie de cursuri mai flexibile pentru lucrători, adaptate pe industrii.
„În sănătate, de exemplu, ai putea avea calificări formale, dar să înveți cum să folosești instrumentele AI pentru automatizarea fluxurilor de lucru”, a explicat ea.
Noua Lege AI a UE include măsuri pentru a îmbunătăți alfabetizarea digitală legată de AI în rândul forței de muncă, dar implementarea va necesita timp, a adăugat Pouliou.
În plus, aceste eforturi nu sunt uniforme în întreaga UE, unele țări avansând mai rapid decât altele, a menționat ea.
Pentru persoanele care se tem de modul în care AI le-ar putea transforma locurile de muncă, Pouliou spune că cheia este să înțeleagă cum funcționează.
„Nu înceta niciodată să înveți. Cu AI trebuie să fii conștient, informat și să continui să te formezi”, a spus ea.
C.S.