Inteligenţa artificială (AI) ar putea deveni un instrument important în depistarea timpurie a tulburărilor psihice, sunt de părere oamenii de știință din Japonia. Un studiu recent realizat de aceștia a arătat că tehnologia poate analiza mişcările fine ale muşchilor feţei pentru a identifica semne subtile de depresie.
Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări de sănătate mintală, însă semnele sale timpurii sunt adesea trecute cu vederea. Aceasta este frecvent asociată cu o expresivitate facială redusă.
O cercetare, realizată de o echipă de la Universitatea Waseda, din Japonia, şi publicată în revista Scientific Reports, arată că AI poate detecta tipare specifice ale expresiilor faciale asociate cu simptome depresive înainte ca acestea să devină evidente clinic.
Oamenii de știință au filmat clipuri video scurte, de 10 secunde, cu 64 de studenţi care s-au prezentat în faţa camerei, apoi au analizat aceste înregistrări folosind sistemul AI OpenFace 2.0, capabil să urmărească micro-mişcările muşchilor feţei.
Rezultatele au arătat că persoanele care au raportat simptome depresive uşoare prezentau mişcări specifice ale ochilor şi gurii, cum ar fi ridicarea uşoară a sprâncenelor, întinderea buzelor sau deschiderea gurii, mai frecvente decât la participanţii fără aceste simptome, scrie Neuroscience News.
Aceste mişcări musculare subtile au fost strâns corelate cu scorurile depresiei, chiar dacă erau prea fine pentru a fi detectate de observatori fără pregătire de specialitate.
Cercetătorii subliniază că studiul a fost realizat pe studenţi japonezi, un aspect important de luat în considerare, având în vedere că normele culturale influenţează modul în care oamenii îşi exprimă emoţiile.
Potrivit autorilor studiului, această metodă ar putea fi folosită pentru screening în şcoli, universităţi sau companii, facilitând identificarea timpurie a problemelor psihice.
Descoperirea ar putea avea implicaţii importante pentru sănătatea publică, în special pentru prevenirea şi intervenţia precoce. O astfel de tehnologie ar putea fi integrată în platforme digitale de sănătate, aplicaţii mobile sau programe de monitorizare a stării psihice a angajaţilor, permiţând o evaluare rapidă şi neinvazivă.
Totuşi, utilizarea AI în sănătate ridică probleme de etică şi securitate, inclusiv legate de confidenţialitatea datelor.