Un nou studiu arată că o diversitate mai scăzută a microbilor din cavitatea bucală este asociată cu simptome mai accentuate de depresie.
Deși direcția acestei legături nu este încă clară, studiul sugerează că microbiomul oral ar putea, într-o zi, să fie utilizat pentru diagnosticarea sau tratarea tulburărilor de dispoziție, potrivit New York University.
Gura găzduiește între 500 de miliarde și 1 trilion de bacterii, fiind a doua cea mai mare comunitate de microorganisme din corpul uman, după cea intestinală. Tot mai multe studii indică o legătură între microbiomul oral și sănătatea generală, de la diabet până la demență, o relație considerată a fi influențată de inflamații și dezechilibre ale sistemului imunitar.
„O mai bună înțelegere a relației dintre microbiomul oral și depresie ne-ar putea ajuta nu doar să înțelegem mecanismele care stau la baza depresiei, ci și să contribuim la dezvoltarea unor noi biomarkeri sau tratamente pentru tulburările de dispoziție”, spune Bei Wu, prodecan pentru cercetare la NYU Rory Meyers College of Nursing și autorul principal al studiului, publicat în revista BMC Oral Health.
Pentru a explora legătura dintre microbiomul oral și depresie, cercetătorii au examinat date din sondajul național privind sănătatea și nutriția (NHANES), realizat de Centers for Disease Control and Prevention.
Folosind date colectate între 2009 și 2012 de la peste 15.000 de adulți americani cu vârsta de 18 ani sau mai mult, cercetătorii au comparat chestionare ce măsurau simptomele depresive cu mostre de salivă. Secvențierea genelor a fost folosită pentru a identifica microbii prezenți în salivă și a evalua diversitatea microbiomului oral.
Cercetătorii au descoperit că persoanele cu o diversitate mai mică a microbiomului oral erau mai predispuse să prezinte simptome de depresie. Analizele suplimentare au arătat că fumatul, consumul de alcool și îngrijirea dentară – toate elemente care pot modifica compoziția bacteriilor din gură – influențează relația dintre microbiomul oral și depresie.
Nu este însă clar dacă diversitatea microbilor din gură influențează depresia, dacă depresia determină modificări ale microbiomului oral sau dacă există o relație bidirecțională între cele două.
„Este posibil ca microbiomul oral să influențeze simptomele depresive prin inflamații sau modificări ale sistemului imunitar. Pe de altă parte, depresia poate duce la schimbări precum o alimentație diferită, o igienă orală deficitară, un consum mai mare de tutun sau alcool, sau utilizarea unor medicamente, toate acestea putând altera microbiomul oral. Avem nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege direcția și mecanismele acestei relații”, spune Wu.
Potrivit lui Wu, studiul face parte dintr-un efort mai amplu de a înțelege modul în care microbiomul oral influențează nu doar sănătatea mintală, ci și declinul cognitiv și debutul demenței.
C.S.