România a trecut prin transformări economice și sociale majore, dar dezvoltarea nu a adus automat mai multă siguranță, încredere sau solidaritate. Antropologul Bogdan Iancu vorbește în podcastul SpotMedia „Cum supraviețuim?”, despre efectele dezindustrializării, precaritatea care împinge oamenii să se concentreze pe propria supraviețuire, satele care se depopulează și politicienii care înlocuiesc soluțiile cu sloganuri. În opinia sa, ieșirea din acest cerc vicios presupune mai multă solidaritate și investiții reale în educație și sănătate.
„Cum supraviețuim?” este un podcast video despre psihologia vieții într-o lume în criză. Cum ne schimbă crizele mintea, emoțiile și felul în care trăim? Cum ne afectează psihic instabilitatea politică, polarizarea, războaiele, dezinformarea și nesiguranța economică? În fiecare ediție, Adriana Nedelea caută, împreună cu specialiști din psihologie, sociologie, neuroștiințe și domenii conexe, explicații și soluții pentru a înțelege mai bine ceea ce trăim. Podcastul este pe SpotMedia.ro și pe canalul YouTube SpotMedia.ro.
https://www.youtube.com/watch?v=T_k4XcgPolM
Bogdan Iancu este antropolog, doctor în antropologie și etnologie, cercetător la Muzeul Țăranului Român. Este directorul Departamentului Sociologie la Facultatea de Științe Politice de la SNSPA.
„Am salvat deficitul, dar tu, politician sau clasă politică, te alegi cu deficit în societate”, afirmă antropologul Bogdan Iancu, descriind costurile sociale ale măsurilor de austeritate. În opinia sa, reducerea deficitului bugetar nu poate fi privită separat de efectele asupra oamenilor care ajung să se concentreze exclusiv pe supraviețuirea de la o lună la alta.
Iancu consideră că societatea românească se confruntă cu o slăbire a cooperării și a capacității oamenilor de a construi împreună. În locul solidarității, spune el, s-a impus tot mai mult ideea că fiecare individ este singurul responsabil pentru propriul succes sau eșec.
„Oamenii nu mai colaborează. Politicienii nu alimentează decât conflicte”
Antropologul observă o accentuare a competiției individuale și o diminuare a formelor de cooperare socială. El leagă această tendință de un model cultural în care succesul este prezentat ca responsabilitatea exclusivă a individului, fără suficientă atenție pentru condițiile sociale și economice în care acesta trăiește.
„Oamenii nu mai colaborează, nu mai cooperează, nu fac lucruri împreună, nu construiesc neapărat împreună, ci pentru ei și apropiații lor”, afirmă Bogdan Iancu.
În opinia sa, oamenii ajung să se mobilizeze mai ales în situații de criză, fără ca aceste reacții să se transforme neapărat în forme stabile de solidaritate.
Antropologul critică și modul în care funcționează competiția politică, susținând că actorii politici își construiesc adesea identitatea prin conflict și prin demonizarea adversarului.
„Nu avem efectiv niciun actor care să se diferențieze de ceilalți, altfel decât printr-o raportare conflictuală și prin transformarea celuilalt într-un nemernic, într-o ființă demnă de strivit”, spune Iancu.
El consideră că această logică alimentează diviziunile sociale și îngreunează construirea unor soluții comune.
„Trăim o cultură a promoției. Foarte mulți români cumpără doar strictul necesar”
Schimbările din comportamentul de consum sunt, în opinia antropologului, un semnal al fragilității modelului economic bazat pe creștere accelerată și consum.
Iancu observă că tot mai mulți oameni își planifică strict cumpărăturile și se orientează spre produsele aflate la reducere. „Foarte mulți români acum merg și cumpără doar strictul necesar, se duc cu o listă să ia doar ce apare în promoții”, afirmă acesta.
În opinia sa, trecerea de la consumul încurajat prin oferte de tipul „6 plus 1 gratis” la așteptarea reducerilor arată limitele unui model de dezvoltare dependent de consum.
Antropologul consideră că actuala criză ar trebui să determine o reevaluare a ideii că dezvoltarea economică și creșterea continuă sunt, în sine, suficiente pentru a asigura bunăstarea. El propune o discuție despre costurile sociale ale acestui model și despre posibilitatea unei dezvoltări mai echilibrate.
„Felul în care s-a comunicat austeritatea a fost criminal”
Bogdan Iancu critică nu doar efectele măsurilor de austeritate, ci și felul în care acestea au fost explicate publicului. În opinia sa, comunicarea a transferat responsabilitatea pentru dificultățile economice asupra oamenilor ale căror venituri au fost afectate.
„Oamenilor cărora li s-au diminuat veniturile li s-a aproape sugerat că sunt niște infractori, că ei sunt de vină”, afirmă antropologul.
El avertizează că această abordare poate accentua fragmentarea socială și neîncrederea, împingând oamenii să se concentreze aproape exclusiv asupra propriei supraviețuiri și a familiilor lor.
Iancu consideră că precarizarea economică are consecințe care depășesc bugetul gospodăriilor: afectează capacitatea oamenilor de a participa la viața publică și de a evalua rațional promisiunile și deciziile politice.
„Totul e despre succes flamboaiant, nu despre stabilitate”
Iancu susține și că modelul de dezvoltare al României din ultimele decenii a pus accentul pe succesul individual și pe rezultate spectaculoase, în detrimentul construirii unor sisteme publice stabile.
„Nimeni nu-și asumă răspunderea, pentru că toți actorii politici își setează, și elitele intelectuale, totul se bazează pe modelele succesului, de succes flamboaiant, totul e despre succes. Nimic nu e despre stabilitate, despre creștere organică”, afirmă acesta.
Antropologul critică și investițiile pe care le consideră orientate spre proiecte de imagine, în timp ce serviciile publice de care oamenii au nevoie în viața de zi cu zi rămân insuficient dezvoltate.
„De ce băgăm atâtea milioane de euro în butaforii, în loc să facem spitale, dispensare, creșe?”, întreabă Iancu, referindu-se la investițiile în infrastructura sportivă.
În opinia sa, accesul real la servicii de sănătate și educație ar trebui să fie o prioritate a politicilor publice, nu doar o temă invocată în discursurile electorale.
„Eu cred că orice politician care va privilegia sistemul de sănătate și sistemul de educație din România în mod real și nu în sloganuri nu ar avea cum să falimenteze”, afirmă antropologul.
Inegalitățile și lipsa încrederii se alimentează reciproc
În interviu, Bogdan Iancu avertizează că adâncirea inegalităților poate afecta încrederea dintre oameni și relația acestora cu instituțiile.
„Inegalitățile, când cresc, nu produc decât o societate în care nu există încredere”, spune el.
Antropologul consideră că persoanele aflate sub presiune economică devin mai vulnerabile la discursuri politice care capitalizează nemulțumirile și promit soluții simple. În același timp, critică lipsa asumării greșelilor de către actorii politici și absența unor mecanisme reale de reparare a deciziilor care nu au funcționat.
Pentru Iancu, reconstruirea încrederii presupune mai mult decât reducerea unor indicatori economici: este nevoie de servicii publice accesibile, de politici care să țină cont de nevoile cotidiene și de o schimbare a accentului pus pe competiție individuală.
„Să avem posibilitatea să vedem iarăși școala ca ascensor social”
Antropologul consideră că educația ar trebui să le ofere oamenilor șanse reale de mobilitate socială, nu să reproducă inegalitățile existente.
„Să avem posibilitatea să vedem iarăși școala ca ascensor social. Nu să o vedem iarăși plină de inegalități”, afirmă Bogdan Iancu.
El susține că investițiile în educație și sănătate trebuie să însemne nu doar servicii de calitate, ci și acces efectiv la acestea, indiferent de resursele financiare ale fiecăruia.
Mesajul său pentru clasa politică este să privească dincolo de indicatorii economici și de proiectele de imagine și să se raporteze la problemele concrete ale oamenilor:
„Eu cred că orice politician care va privilegia sistemul de sănătate și sistemul de educație din România în mod real și nu în sloganuri nu ar avea cum să falimenteze. Nimeni nu are cum să-i zică că e cu interesele străinilor. Nu. Sănătate și educație de calitate în România și acces la ele, atenție! Deci, politicienii să coboare din birou la nevoile reale ale oamenilor. Nici măcar n-am nevoie de unul care să facă asta la modul festivist.”
Urmărește integral podcastul Cum supraviețuim? cu Bogdan Iancu, pe canalul de YouTube al SpotMedia.ro. Abonează-te, dacă nu ești încă abonat, pentru a nu pierde următoarele interviuri, emisiuni sau podcast-uri SpotMedia.ro.
În fiecare luni apare un nou episod din emisiunea Controverse, realizată de jurnaliștii Emilian Isailă și Matei Udrea, în weekend urmărești Cum supraviețuim? - un podcast realizat de Adriana Nedelea, iar în fiecare miercuri apare un nou episod din Defense Translate. În fiecare săptămână publicăm și interviuri video în care explicăm miza și efectele celor mai importante evenimente. Abonează-te aici!
Trump și-a demis purtătoarea de cuvânt, la cinci zile de la instalarea ei în funcție
Performanța Simonei Halep a fost egalată
Armand Goșu: „Putin îl folosește pe Trump”. Europa riscă să fie împărțită în zone de influență
Ce a discutat un grup de agenți AI în timp ce posesorii lor stăteau de vorbă la masă
