În ziua 944 de război aflăm că Rusia cheltuiește lunar peste un miliard de dolari pentru rachete și 100 de milioane de dolari pentru dronele cu care atacă Ucraina. Iar Moscova plănuiește să-și mărească anul viitor cheltuielile militare cu 6,2%, potrivit unui proiect de buget. Astfel, cheltuielile pentru apărarea națională vor depăși fondurile alocate educației, sănătății şi protecției sociale la un loc.
Armata rusă are nevoie de bani pentru că pierde mijloace de luptă nu doar în război, ci și din cauza sabotajelor: doi adolescenți ruși au incendiat un elicopter militar aflat într-o bază aeriană, după ce un incident similar a avut loc pe 11 septembrie.
Tot în Rusia, doi adolescenți din Omsk, oraș aflat la 2.700 km de Moscova, au incendiat un elicopter Mi-8 aflat într-o bază aeriană, iar un elev de clasa a opta de la o școală din Balagansk, regiunea Irkuţk, și-a atacat colegii cu un ciocan.
Efortul diplomatic al Kievului pentru a obține ridicarea restricțiilor privind utilizarea armelor occidentale în lovituri la distanță pe teritoriul Rusiei se izbește de refuzul Berlinului. Cancelarul Olaf Scholz a insistat că nu va relaxa restricţiile impuse Ucrainei în utilizarea armelor germane.
Președintele Cehiei, Petr Pavel, a spus într-un interviu că Ucraina "trebuie să fie realistă" în privința șanselor de a-și recăpăta teritoriul ocupat de Rusia. Potrivit acestuia, cel mai probabil rezultat al războiului va fi că o parte a teritoriului ucrainean va fi sub ocupație rusă.
Volodimir Zelenski a declarat la ONU că se fac pregătiri pentru al doilea summit al păcii și a acuzat grupul țărilor conduse de Rusia ("cei șapte complici") care lucrează activ pentru a submina unitatea globală. Într-un interviu acordat ABC News, Zelenski a spus că Ucraina se apropie de sfârșitul războiului cu Rusia, adăugând că Putin este speriat de incursiunile ucrainene din Kursk. Replica Moscovei a venit imediat, Kremlinul dând asigurări că războiul din Ucraina se va încheia doar atunci când Rusia îşi va îndeplini obiectivele.
ADVERTISING
Rusia continuă atacurile cu rachete și drone asupra Ucrainei. Apărarea aeriană a distrus noaptea trecută cea mai mare parte a acestor ținte. Iar Kievul a descoperit că rușii au început să instaleze camere video retrovizoare pe dronele FPV de recunoaștere, pentru a detecta apropierea dronelor ucrainene și a evita atacul acestora.
La noi, Andrei Odarcenko, deputat în Rada Supremă a Ucrainei, acuzat că a încercat să dea mită conducerii Ministerului Reconstrucției, a fugit ilegal în România și a cerut azil.
Situația pe front
- Drone doborâte - Apărarea aeriană ucraineană a distrus 66 din cele 81 de drone Shahed lansate de Rusia în timpul nopții. De asemenea, trei rachete au fost lansate din regiunile Rostov, Briansk și Kursk, dar forțele aeriene ale Ucrainei nu au anunțat ce s-a întâmplat cu acestea.
- Pârjol la Vuhledar- În ultimele 24 de ore trupele ruse au continuat atacurile în 11 sectoare ale frontului. 143 de lupte s-au dat în acest interval. Forțele ucrainene au respins 51 de atacuri în Kurahove și Pokrovsk, a transmis marți Statul Major al armatei ucrainene. Rușii au declanșat atacul asupra orașului Vuhledar din regiunea Donețk, care rezistă de la începutul războiului, aplicând tactica "pâmântului pârjolit", cu bombardamente masive,. Armata ucraineană a difuzat imagini elocvente.
- Rușii au echipat dronele cu retrovizoare - Operatorii ruși au început să instaleze camere video retrovizoare pe dronele FPV de recunoaștere pentru a detecta apropierea dronelor ucrainene și a evita atacul acestora, a spus Serhii Beskrestnov, un specialist ucrainean, pentru Defense Express. Potrivit acestuia, implementarea ideii a durat două săptămâni, iar Kievul a aflat când a doborât o dronă rusească echipată cu o astfel de cameră. Armata ucraineană a publicat o imagine cu o dronă rusească, probabil modelul ZALA 421, cu o cameră miniaturală conectată la un dispozitiv cu antene. În pofida acestei inovații, dronele de recunoaștere nu pot face manevre complexe, astfel că mărirea vitezei ar putea fi o cale de a evita un atac. "Eficiența unei astfel de soluții rămâne sub semnul întrebării. Cu toate acestea, merită remarcat faptul că inamicul a trecut rapid la implementarea practică a contramăsurilor antiaeriene pentru drone FPV. Și lista de contramăsuri va crește. De exemplu, inamicul poate încerca să instaleze sisteme mici de război electronic pe UAV-urile sale de recunoaștere", subliniază sursa citată.
Ce se întâmplă în Rusia
- Peste un miliard de dolari pe lună pe rachete și drone - Rusia cheltuiește lunar 1,1 miliarde de dolari pentru rachete și 100 de milioane de dolari pentru drone. Rata medie de producție este de 132-171 de rachete pe lună, a declarat pentru Forbes Ucraina o sursă din serviciile de informații de la Kiev. Dronele Shahed-136 costă aproximativ 100 de milioane de dolari în fiecare lună, iar Rusia produce lunar peste 500 de drone, mai scrie publicația citată de Ukrainska Pravda.
- Rusia vrea să-și crească cheltuielile militare - Moscova plănuiește să-și mărească anul viitor cheltuielile militare cu 6,2%, potrivit unui proiect de buget consultat de Bloomberg. Conform documentului, cheltuielile pentru apărarea națională vor înghiți aproximativ 40% din bugetul total pe 2025, mai mult decât fondurile alocate educației, sănătății şi protecției sociale la un loc. Bugetul pentru apărare va crește astfel de 112 miliarde de dolari în acest an la 142 miliarde în 2025. În următorii doi ani este proiectată o scădere ușoară, la 5,6% din PIB în 2026 și 5,1% în 2027.
- Au dat foc unui elicopter - Doi adolescenți din Omsk, oraș aflat la 2.700 km de Moscova, au incendiat sâmbătă un elicopter Mi-8 aflat într-o bază aeriană, relatează canalul de Telegram Baza citat de Kyiv Independent. Cei doi, în vârstă de 16 ani, au fost reținuți ulterior și au susținut că li s-au oferit 20.000 de dolari pe Telegram pentru această acțiune. Un incident similar a avut loc pe 11 septembrie, când doi tineri au dat foc unui elicopter Mi-8 la aeroportul Noiabrsk din regiunea Tiumen. Alte acte de sabotaj, precum deraieri ale unor trenuri, au fost semnalate în mai multe regiuni din Rusia, iar spionajul militar ucrainean (GUR) a anunțat că unele garnituri feroviare au fost atacate de "opozanți necunoscuți ai regimului Putin".
- Atac cu ciocanul la școală - Un elev de clasa a opta de la o școală din Balagansk, regiunea Irkuţk, și-a atacat marți colegii cu un ciocan, relatează agenția de presă TASS și mai multe canale de Telegram. Atacul a avut loc în timpul unei recreații, când elevii se pregăteau pentru ora de educație fizică, iar profesorul a reușit să-l imobilizeze pe atacator, acesta fiind reținut. Trei copii au fost răniți, dar viața lor nu se află în pericol. Potrivit canalului de Telegram Shot, elevul a scris pe Telegram că a planificat timp de patru luni un atac în masă. El a venit la școală cu trei ciocane și un cuțit ascunse în rucsac, profitând de lipsa pazei la intrarea în clădire. Canalul Baza a scris că elevul plănuise să se sinucidă după atac, iar potrivit Mash, incidentul ar avea legătură cu o provocare online. Este al doilea caz de atac cu ciocanul într-o școală din Rusia în două săptămâni după cel din 10 septembrie, când trei elevi și un adult au fost răniți. Conform unor surse citate de Baza, acel atac ar fi avut legătură cu un joc online.
- Amenzi pentru încurajarea refuzului de a avea copii - Președintele Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului Rusiei, Viaceslav Volodin, a anunțat marți pe Telegram că deputații vor dezbate o lege care interzice „propaganda refuzului conștient de a avea copii”. Legea interzice acest tip de propagandă pe Internet, în media, filme și publicitate, iar amenzile sunt usturătoare. Detalii AICI.
ADVERTISING
Alte informații relevante
- Germania spune tot "nu" - Cancelarul Olaf Scholz a insistat că nu va relaxa restricţiile privind utilizarea armelor germane de către Ucraina, în pofida cererilor în acest sens din partea Kievului. Guvernul de la Berlin a luat "câteva decizii" privind sprijinul militar pentru Ucraina "care îmi sunt foarte clare", a declarat Scholz la New York, cu puţin înaintea unei întâlniri cu preşedintele Volodimir Zelenski. Scholz a precizat că acestea includ restricţii ce împiedică lansarea de către Ucraina de rachete care să lovească adânc în teritoriul rus. "Acest lucru nu este compatibil cu poziţia mea personală… Nu vom face asta. Şi avem motive foarte serioase", a punctat cancelarul german, aflat în SUA pentru lucrările Adunării Generale a ONU.
- Ucraina trebuie să fie realistă - Președintele ceh Petr Pavel a spus într-un interviu publicat de New York Times că Ucraina "trebuie să fie realistă" în privința șanselor de a-și recăpăta teritoriul ocupat de Rusia, relatează The Guardian. "Cel mai probabil rezultat al războiului va fi că o parte a teritoriului ucrainean va fi sub ocupație rusă, temporar", a spus el. Pavel, un fost general NATO care a fost un susținător ferm al Ucrainei în timpul invaziei ruse pe scară largă, a precizat că acest "temporar" ar putea însemna câțiva ani. El a mai spus că există "o serie de exemple" de teritorii deținute temporar de Moscova, fără a le nominaliza. Zelenski a cerut permanent retragerea tuturor trupelor ruse, restabilirea granițelor post-sovietice ale Ucrainei și un mod de a trage Rusia la răspundere pentru invazia sa la scară largă, lansată în februarie 2022. Președintele ucrainean, care a refuzat să se angajeze în discuții directe cu Rusia, a părut să-și schimbe ușor poziția în această vară, indicând că discuțiile directe cu Moscova ar putea începe în luna noiembrie.
- Zelenski acuză micul grup de 7 complici - Preşedintele Ucrainei a declarat la sesiunea plenară a Summit-ului viitorului organizat de ONU că îi invită pe toţi liderii să continue să sprijine eforturile comune pentru un viitor drept şi paşnic. ”Lumea are nevoie de un viitor paşnic şi de o dezvoltare stabilă. În prezent, ne pregătim pentru cel de-al doilea summit al păcii, avansând pas cu pas, împreună cu partenerii noştri, pe baza formulei păcii”, a spus Volodimir Zelenski. ”Ucraina sprijină eforturile de a menţine toate naţiunile unite, în siguranţă şi de a adera strict la Carta ONU. Şi cu toţii puteţi vedea cine întotdeauna nu numai că se opune, dar şi lucrează activ pentru a submina unitatea globală. De data aceasta, în timpul lucrărilor privind Pactul pentru viitor, acelaşi mic grup de şapte complici, condus de Rusia, a acţionat din nou în mod distructiv, opunându-se întotdeauna oricăror iniţiative globale care consolidează eficienţa Cartei ONU”, a precizat preşedintele Ucrainei.
- Ucraina se apropie de sfârșitul războiului - Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat ABC News, că Ucraina se apropie de sfârșitul războiului cu Rusia, adăugând că Vladimir Putin este speriat de incursiunile ucrainene din Kursk. Zelenski a subliniat că acțiunile decisive din partea Statelor Unite ar putea accelera sfârșitul războiului în 2024. El a vorbit și despre incursiunea din regiunea rusă Kursk, pe care o consideră un punct slab al lui Putin. „Este foarte speriat… pentru că oamenii lui au văzut că nu poate apăra tot teritoriul”, a mai spus Zelenski.
- Kremlinul vrea să vadă planul de victorie - Kremlinul a transmis că va studia ceea ce Volodimir Zelenski numeşte "planul de victorie" al Ucrainei atunci când vor fi comunicate oficial informaţii despre conţinutul acestuia, relatează agenţiile Reuters şi EFE. "Considerăm că nu trebuie să ne bazăm pe relatările din mass-media. Dacă apar informaţii despre el în surse oficiale, desigur că le vom analiza. Sunt multe informaţii contradictorii şi lipsite de încredere pe acest subiect, aşadar suntem foarte precauţi", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat despre iniţiativa lui Zelenski.
- Replica acidă a Moscovei - Kremlinul a dat asigurări marţi că războiul din Ucraina se va încheia numai atunci când Rusia îşi va îndeplini obiectivele, ca răspuns la declaraţiile lui Zelenski, informează EFE. "Orice război se termină, într-un fel sau altul, cu pace. Dar pentru noi nu există altă opţiune decât atingerea obiectivelor stabilite", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică. El a adăugat că, "de îndată ce aceste obiective vor fi atinse într-un fel sau altul, operaţiunea militară specială se va încheia".
- Un parlamentar ucrainean a fugit în România - Andrei Odarcenko, 45 de ani, deputat în Rada Supremă a Ucrainei (Parlamentul Ucrainei), acuzat că a încercat să dea mită conducerii Ministerului Reconstrucției, a fugit ilegal în România și a cerut azil. „Conform informațiilor de care dispun organele de cercetare preliminară, Odarchenko a trecut frontiera de stat în afara punctului de control cu România și după aceea s-a adresat autorităților de stat din România cu o cerere de azil”, relatează Ukrainska Pravda. Deputatul ucrainean a intrat în România pe 19 septembrie, prin zona Vicovu de Sus din județul Maramureș, au declarat surse oficiale citate de Libertatea. El avea pașaport valabil și nu a putut fi reținut pentru că nu are un mandat care să fie pus în aplicare. Odarcenko a cerut autorităților române protecție temporară, de care beneficiază aproape 180.000 de cetățeni ucraineni de la începutul războiului.
ADVERTISING