Ziua 926 Forțele speciale ale Kievului fac ravagii în Kursk. Londra trimite sute de rachete Ucrainei, SUA nu cedează. Casa Albă are două cereri, A și B, pentru Putin

În ziua 926 de război o brigadă ucraineană a revendicat eliberarea „unei părţi” din oraşul Niu Iork, în urma unui contraatac reuşit în această localitate situată în regiunea Doneţk (est), o rară avansare a forţelor ucrainene în această zonă după mai multe luni.

Rusia a lansat asupra Ucrainei un nou val de rachete și drone. Apărarea aeriană a distrus mai mult de jumătate din drone, însă atacurile din cursul nopţii au provocat incendii şi au rănit cel puţin cinci persoane în întreaga ţară.

Ucraina primește, însă, o veste bună din Marea Britanie: Londra va furniza în următoarele luni sute de sisteme de rachete, după criticile preşedintelui Volodimir Zelenski cu privire la ritmul livrărilor de ajutor militar pentru Kiev.

Și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut vineri ţărilor care sprijină militar Ucraina în războiul cu Rusia să furnizeze mai multe arme Kievului. „Modul cel mai rapid de a pune capăt acestui război este de a trimite mai multe arme Ucrainei", a spus Stoltenberg.

Cu toate acestea, SUA au respins vineri încă o dată cererea Ucrainei de a folosi armele americane cu rază lungă de acţiune pe teritoriul Rusiei, argumentând că Rusia deja şi-a mutat la baze din afara razei de acţiune (de 300 de kilometri) a rachetelor americane ATACMS, iar țintele strategice vizate de Ucraina pot fi atacate cu drone, așa cum se întâmplă și acum.

Pe front rușii presează în sectoarele Pokrovsk și Kurahove, unde se dau cele mai grele lupte. În plus, trupele ruse și-au intensificat operațiunile ofensive în apropierea orașului Vuhledar, din regiunea Donețk, pentru a crește presiunea asupra forțelor ucrainene și a avansa în Pokrovsk, arată Institutul pentru Studiul Războiului.

În schimb, în regiunea Kursk, forțele speciale ucrainene atacă elementele logistice ale armatei ruse cu drone și lovituri de artilerie. Până acum, au distrus șapte convoaie militare ale inamicului.

Pe plan diplomatic, Casa Albă a taxat declarația ironică a lui Putin, care a spus că o susține pe Kamala Harris în alegeri, transmițându-i să nu se amestece în acest scrutin.

Statele Unite acuză 5 ofițeri ruși de informaţii pentru lansarea unor atacuri cibernetice asupra infrastructurii civile din Ucraina înainte de invazia rusă. Iar Estonia acuză Serviciul de informaţii militare al armatei ruse (GRU) că a inițiat, începând din 2020, atacuri informatice împotriva Ucrainei, ţărilor membre ale NATO şi UE.

• Ziua 925 Drone rusești doborâte în Belarus (Video) Atac de pe mare, la Novorossiisk. Putin e pregătit să negocieze cu Kievul

Situația pe front

• Atac cu drone și rachete - Rusia a lansat noaptea trecută asupra Ucrainei două rachete și 44 de drone Shaed. Apărarea aeriană a doborât 27 de drone. Alte opt au dispărut de pe ecranele radarelor, una a reapărut în zona ocupată a regiunii Donețk și altele s-au îndreptat spre nordul țării, au anunțat Forțele Aeriene. Apărarea a fost activată în regiunile Kiev, Kirovohrad, Vinița, Dnipropetrovsk, Nikolaiev, Herson, Poltava, Cernigău, Harkov, Zaporojie și Sumî.
• Incendii și răniți - Atacurile ruseşti asupra Ucrainei din cursul nopţii au provocat incendii şi au rănit cel puţin cinci persoane în întreaga ţară, au anunțat vineri autorităţile locale. Guvernatorul regiunii Harkov din nord-estul ţării a declarat că un atac cu rachete a avariat dimineaţă clădiri rezidenţiale şi a rănit trei persoane în oraşul Liubotîn. Potrivit guvernatorului din Dnipropetrovsk, Serhii Lîsak, forţele aeriene au doborât cinci drone şi o rachetă deasupra regiunii pe care o conduce. Atacurile nocturne au rănit două persoane, au avariat peste 12 case şi au afectat liniile electrice şi conductele de gaz, a adăugat el. Resturi de drone au căzut într-o zonă industrială din Liov, incendiind patru camioane. Un alt incendiu cauzat de căderea unor resturi a fost stins în regiunea sudică Nikolaiev, unde forţele aeriene au doborât şapte drone.

• Lupte în Pokrovsk și Kurahove - Peste 180 de lupte s-au dat în 11 sectoare ale frontului în ultimele 24 de ore, cele mai multe dintre acestea (97) fiind semnalate în Pokrovsk și Kurahove, a transmis vineri Statul Major al armatei ucrainene.
• Rușii atacă în Vuhledar - Trupele ruse și-au intensificat semnificativ operațiunile ofensive în apropierea orașului Vuhledar, din regiunea Donețk, și până acum au obținut succese tactice minore în zonă. În acest mod, rușii vor să mărească presiunea asupra forțelor ucrainene și să creeze condițiile pentru următoarele succese în sectorul Pokrovsk, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Forțele ruse și-au intensificat atacurile în alte zone din sud-vestul și vestul Donețk. Activitatea ridicată de lângă Vuhledar nu indică neapărat reducerea ritmului ofensivei în alte părți din regiunea Donețk în viitorul apropiat, notează ISW.

Ce se întâmplă în Rusia

• Ucrainenii fac ravagii în Kursk - Unitățile de operațiuni speciale ucrainene atacă elementele logistice din regiunea rusă Kursk cu drone și lovituri de artilerie și au distrus până acum șapte convoaie militare ale inamicului, inclusiv cinci transportoare pontoane autopropulsate, au transmis Forțele de Operațiuni Speciale (SSO) pe Telegram. Fiecare unitate de Operațiuni Speciale are un rol distinct: recunoaștere aeriană, reglaje cu ajutorul dronelor First Person View (FPV) și coordonarea loviturilor de artilerie, relatează Kyiv Post.

Alte informații relevante

• Sute de sisteme de rachete din Marea Britanie - Londra va furniza în următoarele luni sute de sisteme de rachete Ucrainei, pentru a o ajuta să-şi întărească apărarea aeriană. Ministerul britanic al Apărării a anunţat că o primă livrare de 650 de "sisteme de rachete modulare uşoare (LMM)" va avea loc până la sfârşitul anului, în cadrul unui contract de 162 de milioane de lire. Rachetele "foarte polivalente" vor fi construite de grupul francez Thales în uzina sa din Belfast. Ele sunt cunoscute "pentru că pot fi trase de pe o varietate de platforme tactice terestre, maritime şi aeriene" şi permit să fie vizată atât o ţintă la sol, cât şi o dronă în zbor, potrivit producătorului. Ministerul britanic al Apărării a anunţat de asemenea că livrarea de muniţii de artilerie în valoare de 356 de milioane de euro promisă Kievului va începe tot înainte de sfârşitul acestui an.

• Șeful armatei Ucrainei a explicat strategia operațiunii Kursk - Rusia plănuia să lanseze un nou atac asupra Ucrainei din regiunea Kursk înainte de incursiunea transfrontalieră surpriză a Kievului, susţine generalul Oleksandr Sîrski. Acesta a spus la CNN că el crede că operaţiunea din Kursk este un succes. Detalii AICI.

• Putin şi Kamala - Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Kirby, a reacţionat după ce Vladimir Putin a declarat, ironic, că o susţine în alegerile prezidenţiale din SUA pe Kamala Harris. Kirby i-a transmis liderului de la Kremlin să înceteze să vorbească despre alegerile americane şi să nu se mai amestece în aceste alegeri. ”Domnul Putin nu ar trebui să favorizeze pe nimeni într-un fel sau altul. Singurul care ar trebui să determine cine este următorul preşedinte al Statelor Unite este poporul american. Şi am aprecia foarte mult dacă domnul Putin ar înceta: A - să mai vorbească despre alegerile noastre şi B - să se amestece în ele”, a declarat Kirby, răspunzând unei întrebări.
• SUA acuză cinci ruși pentru prima lovitură a războiului - Statele Unite acuză cinci ofițeri ruși pentru că ar fi efectuat atacuri cibernetice asupra infrastructurii civile din Ucraina înainte de invazia rusă. Cei 5 agenţi ruşi şi un hacker civil sunt căutaţi de americani pentru presupusa lor implicare în atacuri cibernetice care au vizat Ucraina şi 26 de state NATO. Departamentul de Stat oferă o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informaţii care conduc la arestarea oricăruia dintre acuzaţi. Detalii AICI
• Și Estonia a descoperit o manevră a rușilor - Estonia a acuzat Serviciul de informaţii militare al armatei ruse (GRU) că a întreprins, începând din 2020, atacuri cibernetice împotriva Ucrainei, ţărilor membre ale NATO şi UE, inclusiv împotriva Estoniei. Trei ministere estoniene au fost ţinta unor importante atacuri cibernetice în 2020. Ancheta a permis identificarea a trei ofiţeri ai unităţii 29155 - Iuri Denisov, Vitali Şevcenko şi Nikolai Korceaghin, care se află în Rusia şi împotriva cărora Curtea de Justiţie a Estoniei a emis un mandat de arestare internaţional. "Unitatea militară 29155 a GRU este responsabilă de o tentativă de lovitură de stat, de operaţiuni de sabotaj şi de diversiune, precum şi de tentative de asasinat în Europa", a mai afirmat Parchetul estonian.
• Senatul SUA vrea să știe cum ajung cipurile americane în armele rusești - Subcomisia permanentă pentru investigaţii a Senatului SUA va organiza o audiere cu reprezentanţii a patru companii, cu privire la utilizarea semiconductorilor de fabricaţie americană în armele ruseşti desfăşurate în războiul din Ucraina. Audierea va verifica conformitatea companiilor cu controalele la export destinate să blocheze accesul Rusiei la tehnologia americană.

• Zelenski cere mai multe arme - Volodimir Zelenski a cerut vineri "mai multe arme" de la aliaţii Ucrainei reuniţi în Germania, pentru a respinge forţele ruse de pe teritoriul ucrainean şi în special din regiunea Doneţk, în est, informează AFP. "Lumea dispune de suficiente sisteme de apărare aeriană pentru a garanta că teroarea rusă nu va avea rezultat şi eu vă îndemn să fiţi mai activi în această muncă alături de noi asupra apărării aeriene", a declarat liderul ucrainean în timpul reuniunii de la baza americană Ramstein, în vestul Germaniei, cerând de asemenea ca Ucraina să fie autorizată să folosească arme cu rază de acţiune lungă "nu doar pe teritoriul ocupat de la Ucraina, ci şi pe teritoriul rus".

• Întâlnire Scholz - Zelenski - Cancelarul german Olaf Scholz se întâlnește azi cu Volodimir Zelenski în cadrul vizitei pe care președintele ucrainean o efectuează în Germania. Întrevederea va avea loc la Frankfurt, a confirmat un purtător de cuvânt al guvernului german, fără a oferi mai multe detalii, relatează Kyiv Indenpendent.

• Încheierea războiului = mai multe arme - Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut vineri ţărilor care sprijină militar Ucraina în războiul cu Rusia să furnizeze mai multe arme Kievului, considerând că aceasta este modalitatea de a pune capăt acestui război şi a acuzat China că prin sprijinul indirect pe care-l oferă Rusiei contribuie semnificativ la prelungirea conflictului, relatează agenţiile Reuters şi EFE. „Ucraina are nevoie de mai mult sprijin militar, acum! Modul cel mai rapid de a pune capăt acestui război este de a trimite mai multe arme Ucrainei", a declarat Stoltenberg la o conferinţă de presă la Oslo cu premierul norvegian Jonas Gahr Stare. De asemenea, el a acuzat China că-şi aduce o contribuţie "decisivă" în susţinerea industriei militare ruse şi a transmis Beijingului că această susţinere continuă oferită Moscovei i-ar putea afecta interesele şi reputaţia. "Facem apel către China să nu mai susţină războiul ilegal al Rusiei, China nu poate continua să facă acest lucru", a indicat secretarul general al NATO aflat la final de mandat.

• SUA nu cedează - Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a respins vineri încă o dată cererea Ucrainei de a putea să folosească armele americane cu rază lungă de acţiune în atacuri asupra unor ţinte situate pe teritoriul Rusiei, transmite agenţia DPA. El a argumentat că Rusia deja şi-a mutat la baze din afara razei de acţiune (de 300 de kilometri) a rachetelor americane ATACMS. Cât despre argumentul preşedintelui Zelenski, potrivit căruia există în Rusia multe ţinte strategice pe care Ucraina le-ar putea lovi dacă ar primi rachete cu rază mai lungă de acţiune, Lloyd Austin a spus că există şi alte modalităţi de atac asupra unor asemenea ţinte, cum ar fi de pildă dronele. El a mai spus că SUA se vor concentră în continuare pe ajutorul prin care Ucraina să-şi poată apăra în mod eficient teritoriul și a anunţat un nou pachet de ajutor militar, în valoare de 250 de milioane de dolari. Declarațiile au fost făcute la încheierea unei noi întâlniri a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, care a reunit baza aeriană Ramstein din Germania ţările ce oferă Ucrainei ajutor militar.