Ziua 733 Navalnîi era la un pas de libertate și va avea funeralii publice. State NATO pregătesc trupe pentru Ucraina?

Ziua 733 de război a început cu un atac nocturn cu drone și rachete asupra Ucrainei. Rusia a lansat 14 drone de atac, iar apărarea aeriană a distrus nouă dintre ele. Două persoane, soț și soție, și-au pierdut viața într-un sat din regiunea Sumî pe care rușii l-au atacat cu bombe ghidate.

Luptele continuă lângă Avdiivka, unde Ministerul rus al Apărării susține că trupele sale continuă să avanseze. Forțele ucrainene au transmis că s-au retras dintr-un sat învecinat, pentru a realiza o linie defensivă mai puternică spre vest.

Pe plan diplomatic, la Paris, are loc o reuniune organizată de preşedintele francez Emmanuel Macron, cu liderii din 25 de ţări aliate Kievului (inclusiv Klaus Iohannis pentru România), pe care le-a îndemnat la un ”salt” împotriva unei ”înăspriri evidente” a Moscovei, într-un moment critic pentru Ucraina, care aşteaptă armament din Occident.

Ucraina nu a primit decât 30% dintr-un milion de obuze de artilerie promise de UE anul trecut, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, într-un moment în care armata Kievului se află în dificultate pe front şi suferă din cauza lipsei de muniţii.

În acest context, premierul slovac Robert Fico spune că mai mulţi membri ai NATO şi UE iau în considerare trimiterea de soldaţi în Ucraina pe o bază bilaterală. Iar Berlinul negociază pentru a procura muniție de artilerie din India într-o cantitate estimată de "sute de mii de obuze". Germania analizează și furnizarea din statele arabe, precum și țările din Balcani și Africa.

Alexei Navalnîi urma să facă parte dintr-un schimb de deținuți politici din Rusia cu spioni ruși închiși în Occident. Washingtonul, Berlinul și Moscova negociau de doi ani, iar Putin ar fi cerut în schimbul lui Navalnîi eliberarea unui agent FSB închis în Germania. Între timp, după predarea trupului său familiei, echipa lui Navalnîi caută o sală unde să ţină funeralii publice.

Evoluții pe front

• Atac nocturn cu drone și rachete - Rusia a lansat 14 drone de atac şi un tir cu rachete asupra Ucrainei în cursul nopţii, iar sistemele de apărare aeriană au distrus nouă drone, precum şi trei rachete ghidate deasupra regiunilor Harkov şi Dnipropetrovsk. Rusia a lansat şi două rachete S-300 luate de la sistemele de rachete antiaeriene şi o rachetă aer-sol Kh-31P. Kievul nu a spus dacă rachetele şi dronele care nu au fost doborâte au atins ţinte sau au făcut victime.
• Doi soți uciși - Două persoane, soț și soție, au murit într-un atac cu bombe ghidate lansate de ruși în timpul nopții asupra satului Iunakivka, din regiunea Sumî. Potrivit administrației militare regionale, atacul a avut loc la ora locală 02:15, iar patru explozii au fost auzite. Casa în care se aflau victimele a fost distrusă. Rușii au bombardat și satul Prîmorske, din regiunea Zaporojie, doi bărbați fiind răniți.

• Lupte lângă Avdiivka - Moscova a anunţat că forţele sale au ocupat poziţii mai avantajoase în apropiere de Avdiivka şi Doneţk, după ce Putin a ordonat armatei să avanseze mai mult în Ucraina. Ucraina nu a menţionat nimic despre succesele ruseşti din regiunea Doneţk, punctul central al avansului lent al Moscovei în estul Ucrainei. Kievul a menţionat în schimb confruntări în jurul Avdiivka, capturată de forţele ruse săptămâna trecută, şi în alte zone disputate de luni de zile. Ministerul rus al Apărării a declarat că trupele sale au respins forţele ucrainene în apropiere de Klişciivka, Dîliivka şi Kurdiumivka, sate aflate la sud de Bahmut, oraşul cucerit de trupele ruseşti în mai anul trecut, dar o zonă în care trupele ucrainene rămân active. Ministerul rus a mai precizat că trupele sale au respins şapte contraatacuri ucrainene în zonă. 77 de drone ucrainene au fost distruse.
• Gherasimov, pe front - Ministerul rus al Apărării a difuzat un material video potrivit căruia Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al armatei ruse, ar fi vizitat un post de comandă din districtul militar de sud. Acesta ar fi primit raportul de la comandantul trupelor și planurile pentru următoarele acțiuni. Gherasimov a decorat și câțiva soldați.
• Ucrainenii se tot retrag - Forțele ucrainene s-au retras din satul Lastocikin, de pe frontul de la Avdiivka, a anunțat luni Dmitro Lîkovoi, purtătorul de cuvânt al Grupului Strategic Operațional Tavriia. Armata ucraineană a declarat că retragerea de aici îi va permite să stăvilească mai bine înaintarea ruşilor spre vest. "Forțele armate ucrainene s-au retras din satul Lastocikîne pentru a crea o apărare de-a lungul liniei Orlivka-Tonenke-Berdîci și a împiedica inamicul să avanseze mai mult spre vest", a spus acesta. Lastocikin se află la câţiva kilometri vest de Avdiivka, oraş pe care Rusia l-a cucerit la jumătatea lunii februarie, după luni de lupte crâncene. Iată cum arată acum Avdiivka:

• Moscova va încerca o nouă ofensivă - Rusia pregătește o nouă ofensivă împotriva Ucrainei începând de la sfârșitul lunii mai sau din vară, dar Kievul are un plan de luptă clar al său, a declarat duminică Volodimir Zelenski. "Ne vom pregăti pentru asaltul lor. Asaltul lor care a început pe 8 octombrie nu a adus niciun rezultat, cred eu. Noi, la rândul nostru, ne vom pregăti planul și îl vom urma", a spus președintele Ucrainei.
• Probleme cu apa - Capacitatea de furnizare a apei curente în Kramatorsk, Sloviansk, Drujkivka și Kostiantînivka, din regiunea Donețk, este temporar redusă cu un sfert, după ce o coloană principală a fost avariată de atacurile rusești, a anunțat Vadim Filașkin, șeful administrației militare regionale. Acesta a transmis pe Telegram că tehnicienii trebuie să facă reparații în cel puțin 12 puncte ale conductei, astfel că aceasta va fi închisă timp de o săptămână, localitățile primind apă printr-o altă coloană.

Ce se întâmplă în Rusia

• Navalnîi, la un pas de libertate - Opozantul rus Alexei Navalnîi era pe punctul de a fi eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri, a declarat luni Maria Pevcih, o aliată a acestuia, care susţine teza că Putin ar fi ordonat ca disidentul să fie ucis. Pevcih a spus că negocierile privind predarea lui Navalnîi şi a doi cetăţeni americani, pe care nu i-a numit, în schimbul lui Vadim Krasikov, un asasin plătit al serviciului de securitate rus FSB care se află în închisoare în Germania, se aflau în faza finală în momentul morţii disidentului. Americanii încearcă să îi aducă acasă pe Evan Gershkovich, reporter al Wall Street Journal, şi pe Paul Whelan, un fost puşcaş marin american. "Alexei Navalnîi putea sta în acest scaun chiar acum, chiar astăzi. Nu este o figură de stil, s-ar fi putut şi ar fi trebuit să se întâmple", a spus Pevcih. "Navalnîi ar fi trebuit să iasă în următoarele zile pentru că am primit o decizie privind schimbul său", susţine Maria Pevcih. Ea a avut confirmarea că negocierile pentru acest schimb se aflau în faza finală în seara zilei de 15 februarie. Navalnîi a fost ucis o zi mai târziu, deoarece Putin nu putea tolera gândul că acesta ar fi urmat să fie liber, a spus ea.
• Ceremonie de adio - Funeralii publice ale lui Alexei Navalnîi urmează să aibă loc la sfârşitul acestei săptămâni, anunţă luni o purtătoare de cuvânt a opozantului. Echipa lui caută un loc în care să organizeze o ceremonie de adio şi le cere celor care deţin un loc potrivit că o contacteze.
• Procesul disidentului Orlov - Parchetul rus a cerut luni, în timpul unui proces în apel, o pedeapsă de doi ani şi 11 luni împotriva disidentului Oleg Orlov, figură marcantă a drepturilor omului în Rusia, pentru "denunţări" repetate ale ofensivei militare ruse împotriva Ucrainei. Veteran al Memorial, organizaţie nonguvernamentală laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2022 şi dizolvată de justiţia rusă, Oleg Orlov, 70 de ani, e unul dintre ultimii critici ai Kremlinului care nu este închis sau care nu s-a exilat în străinătate. Orlov a calificat aceste urmăriri drept "injuste" şi s-a declarat "persecutat pentru că exprimase o opinie". La finalul unui prim proces, în octombrie 2023, el a fost declarat vinovat, pentru că "a discreditat" armata şi a fost condamnat la o amendă mică, un verdict foarte blând într-o Rusie în care disidenții sunt închiși. Această pedeapsă a fost cerută de Parchet, care şi-a schimbat apoi opinia şi a înaintat apel.
• Putin se duce în Turcia după alegeri - Preşedintele Rusiei va vizita Turcia şi va purta discuţii cu Recep Tayyip Erdogan undeva după alegerile prezidenţiale din 15-17 martie. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că agendele ambilor lideri sunt mult prea încărcate pentru a se întâlni în persoană înainte de alegerile din Rusia. Totodată, după cum au informat autorităţile turce, Putin l-a sunat luni pe Erdogan pentru a-l felicita cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani. În cadrul convorbirii telefonice, Putin i-a mulţumit lui Erdogan pentru "contribuţia sa la progresul relaţiilor dintre Turcia şi Rusia pe o bază amicală", a transmis biroul Preşedinţiei turce.

Alte informații relevante

• Salt împotriva Rusiei - La Paris, are loc o reuniune organizată de preşedintele francez Emmanuel Macron, cu liderii din 25 de ţări aliate Kievului (inclusiv Klaus Iohannis pentru România), pe care le-a îndemnat la un ”salt” împotriva unei ”înăspriri evidente” a Moscovei, într-un moment critic pentru Ucraina, care aşteaptă armament din Occident, necesar supravieţuirii sale. Detalii AICI
• State NATO se pregătesc să trimită trupe în Ucraina? - Mai mulţi membri ai NATO şi UE iau în considerare trimiterea de soldaţi în Ucraina pe o bază bilaterală, susţine prim-ministrul slovac. Robert Fico, care se opune de mult timp livrărilor militare către Ucraina şi a adoptat o poziţie considerată de unii critici drept prorusă, nu a oferit detalii, iar alţi lideri europeni nu au comentat deocamdată remarcile sale. "Nu pot spune în ce scop şi ce ar trebui să facă acolo", a spus el, adăugând că Slovacia, membră a UE şi NATO, nu va trimite soldaţi în Ucraina.
• Ucraina a primit doar 30% din ce a promis UE - Ucraina nu a primit decât 30% dintr-un milion de obuze de artilerie promise de UE anul trecut, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, într-un moment în care armata Kievului se află în dificultate pe front şi suferă din cauza lipsei de muniţii.
• UE trebuie să exporte muniție doar în Ucraina - Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a cerut UE să le interzică statelor membre să exporte muniție în alte țări decât Ucraina. "Toate contractele pentru exportul de muniție produsă în Europa pentru țări terțe ar trebuie suspendate și toată această muniție ar trebui furnizată Ucrainei", a spus Kuleba. "Au decis prea târziu să-și mărească producția, să semneze contracte pe termen lung și să deschidă noi linii de producție", adaugă el.
• Germania vrea muniție din India - Germania poartă "negocieri discrete" pentru a procura muniție de artilerie din India într-o cantitate estimată de "sute de mii de obuze", scrie Der Spiegel. Potrivit publicației, Berlinul analizează și furnizarea din statele arabe, precum și din țările din Balcani și Africa. Negocierile cu New Delhi se poartă cu "discreție", având în vedere relațiile prietenești ale Indiei cu Rusia. O sursă diplomatică a spus că Germania ar putea obține muniția prin intermediari. Șeful diplomației UE, Josep Borell, a declarat pe 19 februarie că statele membre pot procura muniție pentru Ucraina din afara blocului, dacă sursa este "mai bună, mai ieftină și mai rapidă".
• Moscova nu acceptă negocieri de pace fără Rusia - Ideea unor negocieri de pace în Ucraina fără participarea Rusiei este ridicolă, a transmis luni Kremlinul. "Am spus de mai multe ori că este un format straniu, cel puţin, deoarece anumite planuri de pace sunt implementate fără participarea Rusiei, ceea ce este în sine frivol şi chiar comic", a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Şeful cancelariei prezidenţiale de la Kiev, Andrii Iermak, a declarat totuşi că Rusia ar putea primi peste câtva timp un proiect de la summit. "Poate fi o situaţie în care invităm împreună reprezentanţi ai Federaţiei Ruse, în care li se va prezenta planul, în caz că orice va reprezenta ţara agresoare în acel moment va dori să pună capăt într-adevăr acestui război şi să revină la o pace justă", a apreciat el.
• Baze secrete CIA în Ucraina - CIA a creat 14 baze secrete în Ucraina, de-a lungul graniței cu Rusia. Parteneriatul de spionaj dintre SUA și Ucraina a dus la anihilarea comploturilor pentru asasinarea lui Zelenski și la mai multe lovituri importante asupra trupelor ruse. Detalii AICI.
• Operațiune rusă de destabilizare în UE - Serviciul Federal de Securitate din Rusia (FSB) a desfășurat o operațiune de destabilizare în Franța și în mai multe state din UE, inclusiv România. Planul a fost declanșat în primăvara anului 2023 în Polonia, unde sabotori moldoveni, controlați de la distanță de FSB, au efectuat acțiuni de dezinformare, supraveghere și sabotaj. Detalii AICI.
• Camionagiii polonezi amenință iar - Transportatorii de marfă din Polonia ar putea bloca din nou până la patru puncte de trecere a frontierei cu Ucraina pe 1 martie, întrucât spun că autoritățile poloneze nu le-au îndeplinit cererile. Aceștia ar urma să lanseze o nouă blocadă în punctele de frontieră Hrebenne-Rava-Ruska, Dorohusk-Iahodîn, Krakovets-Korczowa și posibil în Medyka-Shehîni. Autoritățile din Polonia și Ucraina sunt așteptate să se întâlnească la Varșovia pentru a găsi o soluție.
• Ucraina cere Poloniei să ia măsuri - Vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov a cerut luni Poloniei să ia măsuri împotriva protestatarilor care varsă cerealele din mijloacele de transport cerealele provenite din Ucraina. La sfârşitul săptămânii trecute, într-o gară din Polonia au fost distruse circa 160 de tone de cereale ucrainene, în contextul unor proteste ample ale agricultorilor polonezi la frontieră. Kubrakov a afirmat pe X că polonezii au acţionat cu "impunitate şi iresponsabilitate", iar vinovaţii trebuie "găsiţi, neutralizaţi şi pedepsiţi". "Două state europene prietene şi civilizate sunt interesate de asta", a adăugat el.
• Și Danemarca închide ancheta Nord Stream - Copenhaga a anunţat luni că închide investigaţia demarată după exploziile din 2022, care au afectat conductele submarine Nord Stream, ce transportau gaze ruseşti către Germania, Danemarca fiind a doua ţară care face acest lucru, după ce Suedia a închis o anchetă pe care o desfăşurase separat. "Nu există motive suficiente pentru a continua un caz penal în Danemarca şi, prin urmare, poliţia din Copenhaga a decis să încheie ancheta penală privind exploziile", a declarat poliţia daneză, într-un comunicat. Gazoductele Nord Stream 1 şi 2, care transportă gaz pe sub Marea Baltică şi care au costat miliarde de dolari, au fost avariate de o serie de explozii în zonele economice suedeză şi daneză, în septembrie 2022, eliberând cantităţi mari de metan în aer.