Ziua 1373 aduce un nou blocaj major pe frontul diplomatic. Vladimir Putin a declarat că nu va semna niciun acord de pace cu actuala conducere a Ucrainei, pe care o consideră „nelegitimă” deoarece nu a organizat alegeri în 2024. Kievul răspunde că scrutinul este imposibil sub lege marțială, cât timp țara luptă pentru supraviețuire.
În plus, Putin condiționează încetarea ostilităților de retragerea armatei ucrainene din teritoriile „revendicate” de Moscova, fără a clarifica dacă include doar Donețk și Lugansk sau și Herson și Zaporojie. În paralel, Zelenski acuză Rusia că răspândește narațiuni false care pun sub semnul întrebării capacitatea Ucrainei de a se apăra.
Pe axa Washington–Europa apar noi semne de tensiune: potrivit Politico, Donald Trump intenționează să discute despre garanțiile de securitate pentru Ucraina doar după un acord de pace, nu înainte. Pentru Kiev, garanțiile sunt parte esențială a oricărei înțelegeri și menite să împiedice o nouă ofensivă rusă.
Și Lituania avertizează că orice concesie teritorială făcută Rusiei în negocieri ar putea încuraja Kremlinul să repete același scenariu cu state NATO din regiune. „Dacă i se permite să redeseneze frontierele Ucrainei, va încerca și în Lituania”, spune șeful său pentru securitate națională.
Noaptea a fost din nou intensă pe front: Rusia a lansat 142 de drone asupra Ucrainei, dintre care 92 au fost doborâte. Atacurile au provocat incendii și distrugeri în Dnipropetrovsk și Odesa, unde au fost avariate locuințe, o grădiniță, un club sportiv și o benzinărie.
Ucraina susține că a stabilizat situația la Guliaipol, în Zaporojia, unde risca o ruptură majoră a frontului. Rezervele au fost mutate rapid, iar o nouă linie defensivă ar fi oprit avansul rusesc. În același timp, Kievul a atacat rafinăria Novokuibîșevsk din Samara, determinând închiderea aeroportului din regiune.
Pe cer, apărarea ucraineană marchează o premieră simbolică: un pilot ucrainean, aflat la bordul unui Mirage 2000-5F livrat de Franța, a doborât o rachetă de croazieră rusească. De cealaltă parte, mai multe regiuni rusești au rămas fără internet și semnal mobil, o măsură justificată oficial prin nevoia de a combate dronele, dar care afectează comunicațiile civile.
Atacurile Rusiei
- Atac în Dnipropetrovsk: Trei persoane au fost rănite și au izbucnit mai multe incendii în urma atacurilor rusești cu drone și artilerie asupra regiunii Dnipropetrovsk. „Agresorul a atacat cu drone. O femeie de 67 de ani, un bărbat de 71 și un altul de 50 de ani au fost răniți. Aceștia au fost transportați la spital”, a declarat Vladislav Haivanenko, șeful interimar al Administrației Militare a regiunii Dnipropetrovsk, pe Telegram. O casă a fost distrusă, iar o grădiniță și infrastructura au fost avariate.
- Incendiu în Odesa - Dronele rusești au atacat regiunea Odesa, provocând incendii. „Inamicul a atacat din nou regiunea Odesa cu drone. În ciuda unui răspuns activ al forțelor de apărare aeriană, fațadele și ferestrele a două clădiri rezidențiale, un club sportiv și o clădire a unei benzinării au fost avariate în atac”, a declarat Oleg Kiper, șeful Administrației Militare a regiunii Odesa. El mai spus că „au izbucnit incendii în unele locuri”, care au fost stinse rapid.
- 142 de drone deasupra Ucrainei - Forțele ruse au atacat Ucraina cu 142 de drone noaptea trecută. „Până la ora 08:30, forțele de apărare aeriană au distrus sau bruiat 92 de drone inamice de tip Shahed, Gerbera și alte tipuri în nordul, sudul și estul țării. Lovituri au fost înregistrate în 18 locuri”, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Atacurile Ucrainei
- Rachetă rusă doborâtă - Armata ucraineană a postat pe reţele de socializare o înregistrare video în care un pilot ucrainean doboară, la bordul unui avion de luptă francez de tip Mirage 2000-5F, o rachetă rusă de croazieră deasupra Ucrainei, relatează BFMTV. Aceasta nu este prima demonstraţie de forţă cu ajutorul unui avion de tip Mirage. Kievul anunţa în martie că a folosit pentru prima oară avioane de vânătoare franceze împotriva unui atac masiv al Rusiei cu 24 de rachete şi 100 de drone.
- Rafinărie atacată cu drone - Rafinăria Novokuibîșevsk din regiunea Samara a fost atacată cu drone noaptea trecută. Canalul rusesc Telegram Astra a raportat că s-au auzit explozii în orașul Novokuibîșevsk. Astra a scris ulterior că rafinăria din oraș a fost vizată de drone. Agenția Federală de Transport Aerian din Rusia, Rosaviaţia, a închis aeroportul din Samara. Autoritățile locale nu au comentat încă atacul. Rafinăria face parte din grupul Rosneft și a fost atacată anterior de drone pe 19 octombrie și 16 noiembrie.
- Ucrainenii susțin că au prevenit o catastrofă în Zaporojie - Forțele ucrainene afirmă că au dejucat o catastrofă militară în zona Guliaipol, regiunea Zaporojia, unde rușii erau aproape să rupă frontul și să ocupe orașul. Potrivit Dialog, două decizii-cheie – redistribuirea rezervelor și crearea unei noi linii de apărare – au schimbat situația în favoarea Kievului. Străpungerea inițială a pus presiune uriașă pe Guliaipol, dar transferul de urgență al Regimentului 225 de Asalt și al unei brigăzi mecanizate a permis construirea rapidă a unei linii defensive, închiderea breșelor și oprirea avansului rusesc. Ucrainenii spun că aceste manevre rapide au prevenit destabilizarea întregii zone, care risca să cadă sub control rusesc, după ce mai multe poziții ucrainene fuseseră abandonate, iar rușii distruseseră câteva avioane.
Negocieri de pace
- Putin este ferm - nu semnează nimic cu Zelenski - Vladimir Putin a declarat joi că actuala conducere ucraineană este nelegitimă și că nu are sens să semneze documente cu aceasta (inclusiv acordul de pace), susținând că legitimitatea guvernului de la Kiev a fost pierdută după refuzul de a organiza alegeri la expirarea mandatului lui Zelenski (în 2024). Kievul susţine însă că nu poate organiza alegeri în condiţiile în care se află sub legea marţială şi îşi apără teritoriul împotriva Rusiei. Putin a afirmat totodată că Moscova va înceta ostilitățile dacă forțele ucrainene se retrag din teritoriile revendicate de Rusia pentru anexare, fără a preciza exact dacă se referă doar la regiunile Donețk și Lugansk sau și la Herson și Zaporojie.
- Garanțiile de securitate, după semnarea acordului - SUA vor discuta garanțiile de securitate pe termen lung pentru Ucraina după semnarea unui acord de pace, le-a spus secretarul de Stat american Marco Rubio aliaților europeni, relatează Politico, citând surse familiarizate cu discuțiile. Oficialii ucraineni au declarat că orice acord trebuie să includă garanții de securitate obligatorii pentru a împiedica Rusia să lanseze o nouă ofensivă, după un armistițiu sau o încetare formală a focului. Potrivit Politico, Rubio i-a asigurat pe aliați în timpul unei convorbiri telefonice de ieri că Donald Trump intenționează să abordeze garanțiile de securitate odată ce se va ajunge la un acord. Un diplomat european a declarat că Rubio a făcut referire și la alte probleme care se așteaptă să fie rezolvate după acord, cum ar fi integritatea teritorială a Ucrainei și soarta activelor rusești înghețate. Rămâne neclar ce garanții ar oferi SUA. Trump a exclus desfășurarea de trupe americane în Ucraina ca forțe de menținere a păcii, în timp ce Moscova a avertizat că va trata orice contingent străin ca ținte legitime.
- Întâlnire Kiev - Washington, în curând - Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a declarat că o întâlnire între echipele de negociere ucraineană și americană e așteptată în viitorul apropiat. El a subliniat că partea ucraineană este interesată de angajamente la cel mai înalt nivel, în special o întâlnire între Volodimir Zelenski și Donald Trump.
- Planul lui Trump, criticat de republicani - Mai mulţi republicani din Congres au criticat dur Casa Albă pentru modul în care a gestionat planul de pace propus pentru Ucraina, despre care spun că favorizează Rusia. Este o schimbare radicală pentru un partid care a aderat puternic la aproape toate iniţiativele lui Donald Trump de până acum, potrivit Reuters. „Acest aşa-numit «plan de pace» are probleme reale şi sunt foarte sceptic că va duce la pace”, a declarat senatorul Roger Wicker, preşedintele republican al Comitetului pentru servicii armate al Senatului. Detalii AICI.
- Avertismentul Lituaniei - Ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a declarat că, dacă Rusiei i se va permite, chiar și minimal, să redeseneze frontierele Ucrainei în timpul negocierilor de pace, Moscova va încerca, mai devreme sau mai târziu, să facă același lucru și cu teritoriul lituanian. „Dacă permitem redesenarea frontierelor în orice formă, chiar și cea mai mică, vor veni la noi cu un marker și o hartă, iar mai târziu cu tancuri, pentru a redesena frontierele. Nu putem permite”, a subliniat el. Budrys consideră că este crucial să se utilizeze toate pârghiile disponibile în negocierile pentru o pace justă în Ucraina. Budrys a adăugat că Europa are trei pârghii absolut clare în negocierile de pace pentru Ucraina, pe care trebuie să le folosească: activele rusești înghețate, problema aderării Ucrainei la UE și înființarea unui Tribunal Special.
- Zelenski cere presiuni asupra Rusiei - Volodimir Zelenski a insistat că trebuie să se facă presiuni asupra Rusiei pentru pace. Într-o postare pe rețelele de socializare, el a acuzat Rusia că „distribuie o poveste în întreaga lume” sugerând că Ucraina nu se poate apăra singură. „Rezultatele zilnice ale luptelor armatei ucrainene, ale forțelor noastre speciale și atacurile în adâncime - toate acestea sunt dovezi că Ucraina își poate apăra interesele”, a spus el.
- Turcia condiționează trimiterea de trupe în Ucraina - Ministrul Apărării de la Ankara a declarat că un armistițiu între Rusia și Ucraina este o condiție esențială înainte de a începe discuțiile privind trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina. „În primul rând, trebuie stabilit un armistițiu între Rusia și Ucraina. Ulterior, trebuie stabilit un cadru de misiune cu un mandat clar și trebuie determinată măsura în care fiecare țară va contribui”, a declarat oficialul turc, citat de Reuters. Răspunsul ministrului vine după ce președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat marți că o forță internațională de reasigurare ar putea include trupe franceze, britanice și turce.
- Merz: Ucraina trebuie să rămână înarmată puternic și după un acord de pace - Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Ucraina va avea nevoie de „forțe armate puternice și garanții de securitate” chiar și după semnarea unui eventual acord de pace cu Rusia. El a subliniat că miza este una care privește atât securitatea europeană, cât și pe cea a Kievului, iar discuții privind garanțiile sunt în desfășurare cu SUA și Ucraina. Cancelarul a afirmat că „cea mai importantă garanție” rămâne o armată ucraineană bine echipată și a confirmat că statele europene discută inclusiv despre dimensiunea viitoare a armatei, avansând varianta a 800.000 de militari, în loc de 600.000. Merz a precizat că este prea devreme pentru discuții privind desfășurarea unor trupe internaționale și a insistat că Ucraina nu trebuie forțată să cedeze teritorii, linia frontului fiind punctul de plecare pentru negocieri.
Alte informații relevante
- Rusia închide consulatul polonez - Ministerul rus de Externe a declarat că l-a convocat pe cel mai important diplomat polonez la Moscova pentru a-l anunța că va închide consulatul general al Poloniei din Irkuţk începând cu 30 decembrie. Decizia vine ca o „măsură de represalii” după închiderea de către Polonia a consulatului rus din Gdańsk, după un sabotaj feroviar de la începutul acestei luni, pentru care Varșovia a dat vina pe serviciile de informații rusești, numindu-l un act de „terorism”.
- Opt bărbați, condamnați pentru atacul asupra podului Crimeii - Opt bărbați acuzați de participare la organizarea atentatului care a vizat podul Kerci în 2022 au fost condamnați la închisoare pe viață de o instanță militară rusă, relatează Reuters. Explozia care a avariat serios podul de 19 kilometri a avut loc în octombrie 2022, când un camion încărcat cu explozibili a detonat, provocând moartea șoferului și a altor patru persoane. O secțiune a podului s-a prăbușit. Serviciile ucrainene SBU au revendicat ulterior operațiunea, directorul Vasyl Malyuk explicând în 2023 că explozibilul ar fi fost ascuns în cilindri metalici introduși în rulouri mari de folie de plastic și că unele persoane implicate în transport nu ar fi știut natura încărcăturii. Procurorii ruși au susținut însă că inculpații au acționat ca parte a unui „grup organizat”. Toți au negat acuzațiile în proces, afirmând că nu știau ce transportă și că au cooperat cu anchetatorii, inclusiv prin teste poligraf.
- Regiuni întregi din Rusia rămân fără internet și comunicații mobile - Moscova și mai multe regiuni rusești au rămas joi fără acces la internet și comunicații mobile, autoritățile justificând întreruperile extinse drept „măsuri de securitate”. Locuitorii din Moscova, Belgorod, Bryansk, Rostov, Vladimir și Volgograd au raportat lipsa internetului la domiciliu și a serviciilor mobile, iar unele sisteme considerate critice au funcționat cu sincope. Problemele au afectat și transportul public, unde validatoarele conectate prin rețea au fost blocate. În Belgorod, internetul mobil fusese oprit încă din 26 noiembrie. Guvernatorul Veaceslav Gladkov s spus că nu știe cine a decis blocarea, deși aceasta „crește securitatea”, dar perturbă sistemele de alertă. Autoritățile indică drept motiv „lupta împotriva dronelor”.
- Presupusul „creier” al sabotajului Nord Stream, extrădat în Germania - Un cetățean ucrainean suspectat că ar fi coordonat atacul asupra gazoductului Nord Stream în 2022 a ajuns joi în Germania, după ce instanța supremă italiană a aprobat extrădarea sa, au anunțat procurorii federali citați de Reuters. „Acuzatul urmează să compare mâine în faţa judecătorului de instrucţie la Curtea Federală de Justiţie din Karlsruhe”, au precizat procurorii. Explozia din Marea Baltică, care a întrerupt fluxul gazelor rusești către Europa, este considerată un act de sabotaj atât de Rusia, cât și de statele occidentale, iar investigațiile continuă de trei ani pentru identificarea autorilor. Suspectul, identificat ca Serhii K., neagă implicarea, iar avocatul său, Nicola Canestrini, susține că este „încrezător” în achitarea clientului. Procurorii afirmă însă că acesta ar fi făcut parte din grupul care a amplasat dispozitivele explozive lângă insula daneză Bornholm.
- Putin avertizează UE: Folosirea activelor înghețate va fi un furt - Președintele rus a declarat joi că guvernul său pregătește măsuri reciproce în cazul în care Uniunea Europeană decide să folosească valoarea în numerar a activelor rusești înghețate pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro destinat despăgubirilor pentru Ucraina. „Guvernul Federației Ruse, la solicitarea mea, dezvoltă un pachet de măsuri reciproce în cazul în care acest lucru se va întâmpla”, le-a spus Putin jurnaliștilor în timpul unei conferințe de presă la Bișkek. Putin a afirmat că folosirea activelor înghețate pentru finanțarea împrumutului echivalează cu „furtul proprietății altcuiva” – o mișcare care ar afecta poziția Europei pe scena internațională. „Este clar că acest lucru va avea un impact negativ asupra sistemului financiar internațional”, a subliniat el. „Încrederea în zona euro va scădea, va cădea brusc.”